Ce cred comercianții despre propunerea privind o nouă schemă de plafonare a adaosului comercial, legată de inflație
Guvernul ia în calcul o nouă intervenție în piața alimentară, legând plafonarea adaosului comercial de nivelul inflației. Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a anunțat că va propune un mecanism de plafonare a adaosurilor aplicabil atunci când inflația depășește pragul de 5%-6%. Schema ar urma să intre în vigoare după încheierea actualei plafonări la alimentele de bază, care expiră la 31 martie 2026, și va fi activată doar în perioadele în care inflația urcă peste acest nivel.
Oficialul a subliniat că intervenția vizează adaosul comercial, nu prețul final al alimentelor, și că datele vor fi fundamentate pe statistici oficiale.
„Noi trebuie să discutăm în momentul de faţă despre inflaţie. Inflaţia este una mare în România şi pe produsele agroalimentare şi, sigur, trebuie să ne punem la masă, Guvernul României, colegii mei din Parlament, pentru a încerca să creăm un mecanism pentru a gestiona partea de inflaţie. Lucrul acesta îl voi face, voi aduce toate datele, bineînţeles, economice şi toate datele stabilite de Institutul Naţional de Statistică.
Şi cred că în momentul de faţă nu trebuie să intervenim în piaţă, dar printr-un mecanism corect prin care să gestionăm foarte bine inflaţia ar trebui ca tot ceea ce înseamnă produse agroalimentare pe teritoriul României, atunci când inflaţia sare de 5%-6%, să intre un mecanism de plafonare a adaosului comercial”, a declarat Florin Barbu miercuri, 11 februarie, citat de Agerpres, după participarea la lucrările Adunării Generale a Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România.
Proiectul va fi finalizat săptămâna viitoare, potrivit oficialului, și transmis Guvernului.
Ideea nu este nouă, ministrul venind cu această propunere și în decembrie 2025. Vezi și Ministrul Agriculturii vrea un mecanism de protecție pentru alimente atunci când inflația depășește 5%. Economist: „O aberație!”
Ce cred comercianții
Reprezentanții micilor comercianți sunt însă sceptici în privința eficienței mecanismului. Feliciu Paraschiv, vicepreședinte al Asociației Naționale a Comercianților Mici și Mijlocii din România (ANCMMR), atrage atenția că plafonarea nu a redus inflația nici în actuala formă și că efectele s-au transferat către alte produse.
„Noi nu credem că acționarea mecanismului de plafonare va scădea inflația pentru că, dacă o luăm de la început, observăm că poate într-adevăr plafonarea a reușit să reducă inflația la 5,3%. Dar plafonarea a continuat și noi suntem cu o inflație de 10%. Dacă noi eram sub o plafonare, de ce a crescut inflația la loc? Asta înseamnă că nu plafonarea are o legătură directă cu inflația. Mai degrabă aș trage un semnal de alarmă asupra efectului de waterbed, pe care l-am simțit cu toții și îl simțim în piață”, a transmis acesta, la Digi24.
Efectul „saltelei cu apă” („waterbed effect”) în economie apare atunci când reglementarea unui preț impus determină creșterea altor prețuri nereglementate, asemenea unei saltele cu apă: dacă apeși pe o parte, cealaltă se ridică.
„Am plafonat o serie de produse și au crescut prețurile la alte produse neplafonate, artificial ca să zic așa, adică au preluat marja de la cele plafonate. Noi aici avem o plafonare diferită față de plafonarea de la energie. Plafonarea de la energie a însemnat: un preț scăzut și diferența o plătește statul. Tot din buzunarele noastre. Plafonarea la alimente spune așa: un preț scăzut la alimente și diferența o plătește retailerul. Păi retailerul... dacă nu poate să mai iasă pe profit automat, va trebui să crească adaosurile comerciale la alte produse neplafonate”, a explicat Paraschiv.
