RAPORT DE ȚARĂ. Constanța, județul cu cinci etnii

Abrudean, despre șefii serviciilor: „Este nevoie ca mandatele să fie limitate în timp”. Ce spune despre Pahonțu

Mărturie din Isaccea: „Au fost printre cele mai puternice bubuituri de când a început războiul. Auzeam vecinii țipând”

Bilanțul viiturii din Himalaya a trecut de 1.000 de morți. Peste 4.400 de oameni, dați dispăruți

Nicușor Dan: „A fost o criză politică care ne-a depășit previziunile”. Ce spune despre viitorul Guvern

Accident naval în Portul Tulcea: un vapor scăpat de sub control a scufundat două bărci

Lionel Messi se retrage din fotbalul internațional. Mesaj emoționant: „Mă doare sufletul, dar înțeleg că a sosit momentul”

Ambasada SUA, mesaj inedit de Ziua Limbii Române: „Astăzi, chiar şi AI-ul renunţă la traducerile elaborate”

Radu Miruță, despre relația cu Nicușor Dan: „Nu pot fi dezamăgit de președintele României”

Ce trupe americane rămân în România. Radu Miruță: „Acum câteva luni au venit 400 de militari în plus”

În judeţul de la malul Mării Negre trăiesc nu mai puţin de cinci etnii. Turcii, tătarii, aromânii, grecii şi armenii se regăsesc în număr semnificativ printre cei aproape 400.000 de locuitori. Asta înseamnă că aproape zece procente din populaţia totală a oraşului este dată de comunităţile etnice.

În afară de slujbele tradiţionale la care participă săptămânal, musulmanii se întâlnesc la diferite adunări interetnice, unde îşi reprezintă cu mândrie credinţa şi cultura. Muzica şi dansurile tradiţionale pline de culoare stârnesc întotdeauna admiraţia.

„Ne-am adaptat foarte repede în acest mozaic şi am contribuit la formarea acestui mozaic intercultural şi interreligios, drept dovadă nu am mai ţinut cont de lucrurile care ne diferă, ci am găsit puncte comune de asemănare”, a explicat Iusuf Muurat, muftiul Cultului Musulman din România.

Căsniciile interetnice nu sunt o raritate. Nici nu e de mirare, dacă ne gândim că unul din zece locuitori este turc, tătar, aromân, grec sau armean. Pe aromâni îi poţi deosebi doar dacă îi auzi vorbind în dialectul specific. Pun mare preţ pe tradiţii, familie şi unitate.

„Dacă am întreba astăzi un german sau un francez despre strămoşii lor, vom vedea că vor fi cumva stingheriţi să ne spună care erau tradiţiile lor de acum 100 de ani. Dacă vei întreba un aromân, îţi va spune clar, bunicul meu păştea oile, pregătea într-un fel mielul, bunica mea făcea pâinea într-un anumit fel, făcea o plăcintă de diferite feluri”, a afirmat Enache Tuşa, lector universitar.

În Constanţa, în ultimele decenii, tot mai mult şi-au făcut simţită prezenţa grecii. Comunitatea Elenă şi-a pus amprenta asupra comunităţii locale atât din punct de vedere economic, cât mai ales prin muzică şi dansurile care îi diferenţiază de toţi ceilalţi locuitori ai judeţului.

Dincolo de tradiţiile fiecărei comunităţi, minorităţile din Constanţa şi-au câştigat admiraţia şi preţuire şi datorită produselor tradiţionale.

Format din culturi şi civilizaţii tradiţionale care convieţuiesc fără să îşi piardă identitatea, judeţul de la malul mării este un model veritabil de convieţuire etnică.