SPECIAL BASARABIA. Basarabia, provincia cea mai urgisită

Numele de Basarabia desemna pe la 1400 Ţara Românească, adică ţara dinastiei Basarabilor care stăpâneau şi ţinutul de la nordul Deltei Dunării. Dar, pe măsură ce Moldova Muşatinilor se extinde spre Dunăre, termenul de Basarabia ajunge să desemneze numai teritoriul de la nordul fluviului şi al Mării Negre, cu Chilia şi Cetatea Albă. Când în zonă apare Imperiul Otoman, acest teritoriu capătă şi un nume tătărăsc: Bugeac.

Peste două secole, slăbirea Imperiului Otoman, expansiunea Rusiei și pretențiile Austriei duc la războaie austriaco-ruso-turce, purtate în Principatele Române și soldate inclusiv cu pierderi teritoriale. Astfel, în 1774, habsburgii anexează Bucovina. Iar în 1790, Rusia învingătoare în faţa Turciei, preia cetatea Ismail, aflată la 80 de kilometri de vărsarea Dunării prin braţul Chilia, în Bugeac.

La 1812, după șase ani de război ruso-turc, interpretarea numelui de Basarabia devine crucial. Folosindu-se de corupţie, dar şi de ignoranţa co-negociatorilor francezi, ruşii victorioși le-au spus tuturor că Basarabia nu se limitează la Bugeac, ci că s-ar întinde mult în nord. Aşa apare gubernia ţaristă Basarabia, cu administraţie şi educaţie în limba rusă pentru mai bine de o sută de ani.

Modificări de frontiere

Dar şi gubernia Basarabia a avut parte de modificări de frontiere. În 1856, Rusia pierde Războiul Crimeii, iar Anglia şi Franţa care ajutau Imperiul Otoman, hotărăsc revenirea a trei judeţe din sudul Basarabiei ţariste la Principatul Moldovei.

Războiul de Independenţă din 1877 a fost declanşat de Carol I în contextul unui alt război ruso-turc. Congresul de la Berlin care a urmat a oferit Rusiei învingătoare chiar din teritoriul aliaţilor români. Cele trei judeţe din sud, Cahul, Ismail şi Bolgrad intră din nou în componenţa guberniei Basarabia. Iar România primeşte drept compensaţie Dobrogea.

În 1914, la începutul Primului Război Mondial, România preferă neutralitatea, dar în 1916 se alătură Antantei împotriva Germaniei şi Austriei.

Izbucnirea revoluţiei bolşevice a grăbit hotărârea basarabenilor de a se uni cu România. După negocieri cu guvernul regal, la 27 martie 1918, Sfatul Ţării votează cu 80 de voturi pentru, 36 abţineri şi 3 contra, alipirea la România. Este prima declaraţie de unire parafată de românii aflaţi până atunci în afara graniţelor. Va urma Bucovina în noiembrie şi Transilvania în decembrie.

Al Doilea Război Mondial spulberă România Mare. În urma înţelegerii dintre Hitler şi Stalin, România este nevoită să evacueze Basarabia în iunie 1940. Regimul Antonescu a recăpătat teritoriul până în 1944, dar Bucureştiul nu se poate opune pretenţiilor Moscovei la Conferinţa de Pace de la Paris. Basarabia este pierdută oficial prin tratatele din 1946-1947, iar Stalin îi ataşează Transnistria şi oferă sudul ei Ucrainei.

Destrămarea URSS în 1991 nu a schimbat situaţia Basarabiei.

Din aceeaşi secţiune, SPECIAL BASARABIA:

Anul 1940, a doua pierdere a Basarabiei, în urma înțelegerii dintre Hitler și Stalin

O unire imposibilă: România şi Republica Moldova

URSS a supus Basarabia prin teroare

Rusificarea a dominat epoca sovietică

Republica Moldova, la răscrucea dintre Uniunea Europeană şi Rusia

Basarabia, alt nume al Țării Românești