Pacienţii cer acces la medicamente şi la terapii noi

„Medicamentul” care alină bolnavilor dorul de casă

Criza citostaticelor. Președintele ANPP: „Este o proastă gestionare a Guvernului. Stocurile strategice sunt scăzute din lipsa banilor”

Radu Miruță, despre relația cu Nicușor Dan: „Nu pot fi dezamăgit de președintele României”

Ce trupe americane rămân în România. Radu Miruță: „Acum câteva luni au venit 400 de militari în plus”

Prețurile la carburanți, sub lupa ANPC. Sancțiuni dure pentru benzinăriile care cresc tarifele după ora 12:00: „Au fost multe nereguli”

Capcana shrinkflation în magazinele din România: Mii de produse la raft cu preț neschimbat, dar gramaj redus

Temu și Shein, în declin. Taxa de 3 euro pe coletele din China a schimbat obiceiurile de cumpărături ale românilor

Paradoxul carburanților: Țările vecine cu importuri masive au prețuri mai mici decât România. Cum explică specialiștii

Trimisul lui Putin la Chișinău acuză Occidentul că șterge „istoria ruso-moldovenească” și invocă „tandemul Bruxelles-Bucureşti”

Şase români din zece recunosc că au dat bani sau cadouri doctorilor. Totuşi, doar într-un caz din 10 medicul a cerut mită. Aşa numita „plată mută” din spitale nu asigură însă şi îngrijiri decente. O treime dintre pacienţi fie nu îşi poate plăti tratamentul, fie nu îl găseşte la spitale sau farmacii. Chiar luna aceasta au fost probleme la Craiova, cu un medicament pentru copiii bolnavi de cancer.

„Eu, personal, am căutat medicamente. Le-am găsit în Ungaria, în Austria, dar nu în România. Un medicament care în farmaciile din România era 26 de lei a fost adus cu 300 de lei”, spune Marga Cutarov, de la Asociaţia bolnavilor de cancer OncoHope din Craiova.

Criza de medicamente are o explicaţie cinică. Producătorii de medicamente exportă pastilele în Occident, unde li se oferă preţuri mai mari decât în România. Ministerul Sănătăţii a luat de curând decizia de a limita tarifele.

„În România, la ora actuală, comerţul paralel este undeva la 600 de milioane de euro, este o sumă uriaşă, reprezintă 20% din piaţă. Lucrurile riscă să scape de sub control”, spune Dan Zaharescu, preşedintele Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM).

„Este foarte posibil, dar şi la acest lucru ne-am gândit, ca pentru o perioadă de timp scurtă un medicament să lipsească”, a spus Vasile Ciurchea, preşedintele CNAS.

Probleme mari au şi bolnavii cu HIV/SIDA, care au fost nevoiţi să schimbe tratamentul.

„Ei nu se mai pot întoarce pe acea schemă de tratament pentru că, dacă au întrerupt, au devenit rezistenţi la ea”, spune Iulian Petre, vicepreşedintele Uniunii Naţionale a Organizaţiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA (UNOPA).

În paralel, noile terapii promise încă de anul trecut sunt blocate de birocraţie. Comisiile de specialitate care dictează criteriile de tratament au fost alcătuite abia acum, iar cardiacii şi bolnavii de cancer mai au de aşteptat.