Pacienţii cer acces la medicamente şi la terapii noi

Invazie de castori în Oradea. Rozătoarele au distrus copacii de pe malul Crișului Repede

Românii, printre europenii cu cea mai mare încredere în cei din jur. Ce se întâmplă pe măsură ce îmbătrânesc

Sistem inovator de acostare a navelor în Portul Constanța

De la asfaltat străzi la mătură. Decizia luată de primăria unui oraș din vestul țării

Crin Antonescu, la ședința coaliției. Când vor face PSD și PNL sondajele de opinie și ce discuții au fost despre bugetul pe 2025

Un bărbat a agresat o femeie pe o stradă din Sectorul 6, după o provocare pe TikTok. Polițiștii din Capitală l-au arestat preventiv

Şapte maşini implicate într-un accident pe A1. Trei vehicule s-au răsturnat

Care sunt cele mai mari riscuri pentru umanitate, în următorii ani

Petre Roman, la Parchetul General

Şase români din zece recunosc că au dat bani sau cadouri doctorilor. Totuşi, doar într-un caz din 10 medicul a cerut mită. Aşa numita „plată mută” din spitale nu asigură însă şi îngrijiri decente. O treime dintre pacienţi fie nu îşi poate plăti tratamentul, fie nu îl găseşte la spitale sau farmacii. Chiar luna aceasta au fost probleme la Craiova, cu un medicament pentru copiii bolnavi de cancer.

„Eu, personal, am căutat medicamente. Le-am găsit în Ungaria, în Austria, dar nu în România. Un medicament care în farmaciile din România era 26 de lei a fost adus cu 300 de lei”, spune Marga Cutarov, de la Asociaţia bolnavilor de cancer OncoHope din Craiova.

Criza de medicamente are o explicaţie cinică. Producătorii de medicamente exportă pastilele în Occident, unde li se oferă preţuri mai mari decât în România. Ministerul Sănătăţii a luat de curând decizia de a limita tarifele.

„În România, la ora actuală, comerţul paralel este undeva la 600 de milioane de euro, este o sumă uriaşă, reprezintă 20% din piaţă. Lucrurile riscă să scape de sub control”, spune Dan Zaharescu, preşedintele Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM).

„Este foarte posibil, dar şi la acest lucru ne-am gândit, ca pentru o perioadă de timp scurtă un medicament să lipsească”, a spus Vasile Ciurchea, preşedintele CNAS.

Probleme mari au şi bolnavii cu HIV/SIDA, care au fost nevoiţi să schimbe tratamentul.

„Ei nu se mai pot întoarce pe acea schemă de tratament pentru că, dacă au întrerupt, au devenit rezistenţi la ea”, spune Iulian Petre, vicepreşedintele Uniunii Naţionale a Organizaţiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA (UNOPA).

În paralel, noile terapii promise încă de anul trecut sunt blocate de birocraţie. Comisiile de specialitate care dictează criteriile de tratament au fost alcătuite abia acum, iar cardiacii şi bolnavii de cancer mai au de aşteptat.