Sari la conținut
News Alert

1 aprilie | Cele mai reușite farse de Ziua Păcălelilor

Aveţi grijă ce luaţi în serios astăzi, căci e Ziua Păcălelilor. Chiar şi instituţii de presă dintre cele mai serioase respectă tradiţia veche de secole bune. De unde anume vine obiceiul de a face farse de 1 aprilie? Ipoteze există, dar originile exacte sunt greu de stabilit cu certitudine.

„Ultimele două săptămâni din martie sunt o perioadă de aşteptare încordată pentru cultivatorii de spaghete”.

Așa îşi păcălea BBC telespectatorii de 1 aprilie, încă din 1957. „Ştirea” despre spaghetele care cresc în copaci în Elveţia a fost urmată de sute de telefoane de la oameni care voiau să cultive şi ei spaghete.

Însă tradiţia e mult mai veche. Majoritatea cercetătorilor spun că totul a început în 1582, odată cu trecerea la Calendarul Gregorian, care muta Anul Nou de pe 1 aprilie pe 1 ianuarie. Cum veştile circulau greu, mulţi au continuat să serbeze Anul Nou pe 1 Aprilie, fiind aşadar păcăliţi. Problema acestei teorii e că Ziua Păcălelilor este menţionată de Chaucer în „Povestirile din Canterbury” în anul 1392, cu vreo două secole înainte de schimbarea calendarului.

Dacă asupra originii nu există consens, sărbătoarea în sine e recunoscută în toată lumea şi nimeni nu se dă în lături de la o farsă de 1 Aprilie.

În 1989, miliardarul Richard Branson a aterizat lângă Londra cu un balon în formă de farfurie zburătoare, iar apariţia sa într-un costum argintiu l-a determinat, se spune, pe un poliţist să o ia la sănătoasa.

În 1974, cineva a păcălit un oraş întreg că asistă la erupţia unui vulcan din Alaska. Un elicopter trimis în recunoaştere deasupra craterului din care ieşea fum a descoperit un amator de glume care dăduse foc unei grămezi uriaşe de cauciucuri.

În 1964, un ziar danez anunţa adoptarea unei legi care stabilea că toţi câinii trebuie vopsiţi în alb, ca să fie mai uşor de văzut noaptea.

„Aceşti micuţi pot face ceva ce niciun alt pinguin nu poate”. Autorul celei mai bune farse făcute vreodată de 1 aprilie e greu de stabilit. Dar un concurent serios e din nou BBC, cu o ştire din 2008 despre descoperirea unei specii de pinguini care zboară. Şi tot la BBC, dar la radio, un astronom a anunţat pe 1 aprilie 1976 că oamenii vor putea levita timp de câteva minute, datorită alinierii unor planete. Pentru aceasta, îi îndemna să facă o săritură la o oră anume. Zeci de ascultători au sunat ca să confirme că au levitat.

În 1985, revista Sports Illustrated i-a înşelat pe unii dintre cititorii săi cu un articol despre un presupus jucător de baseball, Sidd Finch, care putea să arunce mingea cu o viteză de 270 de kilometri pe oră.

În 1996, Taco Bell, un lanţ de restaurante de tip fast-food, a anunţat că a cumpărat Liberty Bell din Philadelphia (un clopot celebru, considerat un simbol al independenţei Statelor Unite, n.r.) şi că intenţionează să îi schimbe denumirea în „Taco Liberty Bell”.

În 1999, postul de radio BBC 4 şi-a informat ascultătorii că imnul naţional britanic, „God save the Queen”, va fi înlocuit în viitorul apropiat cu un cântec european, în limba germană. Scandalizaţi, mii de ascultători au telefonat imediat la postul britanic pentru a depune plângeri faţă de această iniţiativă.

În 2000, cotidianul sportiv portughez ”A bola” a publicat un articol potrivit căruia UEFA a decis să retragă Portugaliei dreptul de a organiza Euro 2004. Articolul a provocat o veritabilă traumă în rândul cititorilor ziarului.

În 2002, site-ul canadian Bourque Newswatch a anunţat demisia ministrului de Finanţe, Paul Martin. Ştirea, preluată de un buletin financiar britanic, The Gartman Letter, a provocat o scădere cu 32 de cenţi a valorii dolarului canadian.

În 2016, Nigel Farage (politician eurosceptic, n.r.) a anunţat că va susţine campania „Remain” (care luptă pentru menţinerea Marii Britanii în UE, n.r.), iar cotidianul The Telegraph a anunţat că oficialii francezi şi germani de la UEFA sunt pe punctul de a cere suspendarea echipei de fotbal a Angliei, dacă britanicii vor vota în favoarea părăsirii Uniunii Europene la referendumul din 23 iunie.

În acelaşi an, China a interzis Ziua păcălelilor, iar agenţia de presă oficială Xinhua a afirmat că tradiţia acestor glume şi farse, făcute pe 1 Aprilie, „nu este chineză”.

Și în 2017,  farsele de 1 aprilie s-au ţinut lanţ fie că vorbim de presă, companii aeriene şi chiar ambasade. Astfel, publicaţii din Marea Britanie l-au însurat pe prinţul Harry cu iubita sa Meghan (ceea ce, anul acesta, nu mai este deja o glumă), au adus urşi polari în Scoţia, care ar fi plecat de la Polul Nord din cauza încălzirii climatice, sau l-au angajat pe Piers Morgan drept consilier al preşedintelui american Donald Trump.  Şi ambasada Germaniei în Marea Britanie s-a ţinut de glume. Anunţa pe Twitter că guvernul de la Berlin vrea să organizeze un referendum pentru renunțarea la Ora Europei Centrale şi trecerea la GMT. Desigur, o păcăleală cu aluzie la Brexit. Compania Google s-a ţinut şi ea de farse. A anuntat lansarea unui companion de exterior pentru Google Home, intitulat Google Gnome. Iar o companie aeriană din Australia a anunţat că în premieră personalul de bord va include şi căţei.

Citiți și:  De ce 1 aprilie e Ziua păcălelilor?

1 Aprilie, Ziua păcălelilor - De la festivalul Hilaria din Antichitate la glume elaborate din epoca modernă

Ziua păcălelilor, sărbătorită în fiecare an pe 1 aprilie, ar fi inspirată de festivalul Hilaria din Antichitate și a devenit un fenomen în epoca modernă la care participă oameni de pe tot globul, dar şi mass-media, scrie News.ro.

Originea acestei zile celebrate de mai multe secole în diverse culturi este controversată şi învăluită în mister.

Istoricii au asociat Ziua păcălelilor cu festivaluri din Antichitate, precum „Hilaria”, celebrat în Roma, la sfârşitul lunii martie, în timpul căruia participanţii se deghizau şi purtau costume fanteziste. Există şi speculaţii potrivit cărora Ziua păcălelilor ar fi fost asociată cu echinocţiul de primăvară (sau vernal) sau cu prima zi de primăvară din emisfera nordică, când vremea este înşelătoare.

Potrivit unei alte ipoteze, care este intens vehiculată, tradiţia păcălelilor ar fi început abia în secolul al XVI-lea.

În 1564, regele francez Charles al IX-lea a a decis să renunţe la calendarul iulian şi să treacă la cel gregorian, în urma Conciliului din Trent din anul anterior, care stipula că Anul Nou trebuie să înceapă la 1 ianuarie.

Această schimbare a decalat şi schimburile de cadouri care însoţesc trecerea dintre ani. Pentru a întreţine dubiile legate de „adevărata” dată de începere a noului an, anumite persoane au continuat să ofere cadouri pe 1 aprilie. Odată cu trecerea timpului, micile cadouri din aprilie s-au transformat în cadouri amuzante, în glume, apoi în veritabile stratageme pentru păcălirea rudelor şi a prietenilor.

În Franţa, farsele sunt cunoscute sub numele de „poisson d'avril” („peşte de aprilie”), iar această denumire datează tot din secolul al XVI-lea. Cadourile care erau oferite în aprilie erau adeseori de natură alimentară. Acea dată corespunde cu sfârşitul Postului Mare, perioadă în care consumul de carne este interzis în rândul creştinilor, iar peştele este permis în anumite ocazii. Atunci când glumele de 1 aprilie au devenit tot mai elaborate, una dintre păcălelile cele mai uzuale consta în oferirea unor „peşti falşi” (din hârtie sau alte materiale).

Tradiţia glumelor de 1 aprilie s-a răspândit şi în alte ţări şi regiuni ale lumii. În Marea Britanie, a ajuns în secolul al XVIII-lea şi se numeşte „April's Fool Day".

În Scoţia, a devenit un eveniment întins pe durata a două zile, ce începe cu „hunting the gowk” („vânătoare de cuci”), când păcăliţii sunt trimişi să facă diverse comisioane aberante („gowk” fiind un sinonim pentru „cuc”, un simbol pentru nebunie). A doua zi, celebrată pe 2 aprilie, se numeşte „Taillie Day” (”Ziua cozii”) şi constă în glume ce vizează spatele unor persoane - lipirea pe hainele lor a unor cozi false sau a unor afişe pe este scris textul „Loveşte-mă”.

În Mexic, singura farsă acceptabilă de 1 aprilie vizează „subtilizarea” unui bun material al unui prieten. „Victima” primeşte în schimb bomboane şi un bilet prin care este înştiinţat că a fost păcălit.

Există şi o versiune indiană a Zilei păcălelilor - ea are loc însă pe 31 martie şi se numeşte „Sărbătoarea Huli”.

În timpurile moderne, oamenii au devenit tot mai inventivi şi au creat, de 1 aprilie, farse tot mai elaborate. Ziare, posturi de radio şi de televiziune şi numeroase site-uri participă la tradiţia de 1 aprilie, publicând ştiri false, care au înşelat de multe ori publicul.