„Gazele nu fac așa prăpăd. Să arunci un om la 200 de metri e nevoie de explozibil militar.”
„Faptul că și avocata din cazul Colectiv, și fiul generalului Ionescu, singurul din CSAT care s-a opus anulării alegerilor, au murit în această explozie, chiar nu vă dă cu virgulă?”
„România taie bani de la spitale ca să-i dea Ucrainei.”
„Radarele sunt puse ca să acopere gaura de la buget.”
„Inteligenţa artificială e instrument de control al guvernului.”
Acestea sunt doar câteva exemple recente - primele două apărute după tragedia din Rahova - care demonstrează că dezinformarea e în floare în România. Toate aceste naraţiuni, rostogolite cu viteză pe reţelele sociale, mai întâi pe Telegram, apoi pe Tik Tok, nu sunt simple erori, ci arme de manipulare. Recunoașteți rețeta? S-a folosit cu mare succes și la alegerile prezidențiale de anul trecut. Ele subminează încrederea oamenilor în stat, în presă, în ştiinţă, în educaţie. Iar fără gândire critică, democraţia devine un castel de nisip.
În acest context, educaţia media nu mai e un moft, ci devine o formă de securitate naţională. Mai simplu spus, educaţia media e scutul inteligent al copiilor noştri. Îi învaţă să gândească liber, nu să repete lozinci.
România, la coada Europei în alfabetizare media
România se află pe locul 31 din 41 state europene la nivelul alfabetizării media. Aceasta înseamnă că tinerii români sunt printre cei mai vulnerabili la manipulare, fake-news şi campanii de propagandă online. România trebuie să treacă de la „luptăm cu fake-news-ul” la „îi pregătim pe copii să nu mai fie victimele lui”.
În ţări precum Finlanda, educaţia media e integrată transversal, de la grădiniţă la liceu, în toate materiile. În Franţa, elevii participă anual la „Săptămâna presei şi a mass-mediei în şcoli”. În Croaţia, UNICEF a lansat „Zilele alfabetizării media” la nivel naţional. Acolo elevii învaţă să deosebească informaţia de manipulare la fel cum învaţă tabla înmulţirii. Oare ce model ar funcționa cel mai bine pentru România?
Partea bună e că avem de unde să începem. Centrul pentru Jurnalism Independent desfăşoară un program de educaţie media în peste 460 de şcoli din România – un efort remarcabil început în mandatul fostului ministru liberal Monica Anisie. Rezultatele sunt încurajatoare: elevii implicați pot să verifice sursele, să recunoască publicitatea mascată, discursul instigator la ură sau teoriile conspiraţioniste. Dar pentru a schimba cu adevărat generaţia, acest proiect trebuie să devină normă.
AI în şcoli – progres real
Mă bucur că ministrul educaţiei, Daniel David, lucrează la un ghid pentru utilizarea responsabilă a inteligenţei artificiale în şcoli. Este o iniţiativă importantă, pentru că arată deschidere spre inovaţie. Elevii trebuie să înţeleagă cum funcţionează algoritmii, cum sunt generate imaginile false, cum pot fi manipulate emoţiile. E un bun început.
Modul în care se implementează educaţia media nu se poate face peste noapte. E nevoie de dialog, de expertiză şi de colaborare. De aceea, în perioada următoare voi iniţia consultări publice cu profesori, părinţi, elevi şi organizaţii pentru a găsi cea mai bună formulă de introducere a educaţiei media în sistemul nostru de învățământ.
Fără minister, fără ONG-uri şi fără profesori, nu se poate. Pentru a avea generații care gândesc liber, soluția e parteneriatul. Și sunt convins că putem ajunge acolo: România are profesori dedicaţi, sprijin european şi o nouă generaţie de tineri deschişi la învăţare. Avem toate piesele - trebuie doar să le punem împreună.
Educaţia media, o investiție în libertate
Educaţia media e, poate, cea mai modernă formă de educaţie civică. Nu le spune elevilor ce să gândească, ci îi învaţă cum să gândească. Într-o lume în care informaţia circulă mai repede decât raţiunea, asta devine o formă de libertate. Este bariera care apără mintea de manipulare şi inima de ură. Pentru că România are nevoie de o generaţie liberă, lucidă, capabilă să înţeleagă lumea din jur fără să fie copleşită de ea.
