Azi-noapte, la 02:00, o dronă rusească a explodat pe acoperișul unui bloc de zece etaje din Galați. O mamă de 53 de ani, cu arsuri pe picioare. Un copil de 14 ani, cu arsuri pe brațe. Șaptezeci de oameni scoși din casele lor în miez de noapte, cu copiii în brațe.
Am convingerea că suntem la un punct de inflexiune. Nu mai este un „fragment de dronă găsit pe un câmp la Plauru". Este o dronă a Federației Ruse care a lovit casa unor români, într-un mare oraș, peste oameni care dormeau.
47 de incidente cu drone au fost pe teritoriul național de la începutul războiului. Au fost 28 de încălcări ale spațiului aerian. De fiecare dată am scos un comunicat, am convocat un ambasador, am exprimat o „îngrijorare". Și de fiecare dată Moscova a citit răbdarea României ca pe o slăbiciune, iar slăbiciunea ca pe o invitație.
Azi-noapte au fost ridicate două F-16 de la Fetești. Piloții aveau ordin de angajare. Și n-au putut trage, pentru că drona zbura la o altitudine de sub 200 de metri, peste blocuri, iar radarele convenționale n-o mai vedeau.
Să fie clar: asta nu e vina piloților. E rezultatul unor ani în care apărarea antiaeriană de joasă altitudine a fost tratată ca o cheltuială opțională.
Am condus timp de doi ani ministerul energiei și înțeleg ce înseamnă infrastructură critică. România are nevoie, urgent, de o apărare antidronă reală, construită pe șase niveluri:
Primul: o rețea de senzori dedicată țintelor de joasă altitudine — radare cu unde milimetrice, senzori acustici, infraroșu pasiv, optoelectronică — dispusă pe toată frontiera Dunării și a Prutului. O dronă care coboară la 100 de metri deasupra Brăilei trebuie urmărită continuu, de la intrarea în spațiul național până la sol.
Al doilea: interceptarea de joasă altitudine cu arme la scara amenințării. F-16 nu este arma potrivită împotriva unei drone de 50.000 de euro. Folosești o capabilitate de zeci de milioane ca să dobori o țintă ieftină, exact ce vrea Moscova. Răspunsul este apărarea antiaeriană terestră cu rază scurtă, iar aici există echipamente de interceptare și putem învăța multe – și repede – de la Ucraina.
Al treilea, cel mai ieftin: războiul electronic defensiv. Cele mai multe drone Geran navighează pe semnal satelitar. Bruiajul defensiv, dispus corect, le poate devia sau prăbuși înainte să ajungă deasupra unui oraș, fără un singur foc tras. Este capabilitatea cu cel mai bun raport cost-eficiență din tot sistemul și o tratăm până acum ca pe o notă de subsol.
Al patrulea: integrarea reală în arhitectura aliată de comandă și control. O dronă care intră dinspre Reni să fie urmărită de toți, partajată cu toți, și angajată de oricine are cea mai bună soluție de tragere în acel moment.
Al cincilea: reguli de angajare predelegate. Un pilot cu o țintă ostilă confirmată deasupra unui bloc de locuințe nu trebuie să aștepte un lanț de decizie de patru minute, pentru că nu are, de cele mai multe ori, timpul necesar la dispoziție. Ne trebuie autoritate coborâtă la nivelul comandantului tactic, cu criterii stricte de minimizare a daunelor colaterale, pentru ținte clasificate ca ostile în spațiul nostru.
Al șaselea: descurajare prin postură permanentă. Capabilitățile aliate antidronă trebuie desfășurate permanent în Dobrogea, conform instrucțiunilor SACEUR, până când le avem operaționale pe ale noastre. Programul european SAFE trebuie să producă contracte semnate în zile, cu livrări eșalonate și capabilitate operațională inițială măsurabilă în luni, în ritm de înzestrare pe timp de război.
Vrem aceste interceptoare produse, pe cât posibil, în România. 91% dintre români vor ca țara asta să-și producă singură capacitatea de apărare. Fiecare leu cheltuit pe apărare trebuie să întoarcă în țară tehnologie, locuri de muncă și autonomie strategică.
Apărarea cerului de deasupra României este jumătate din răspuns. Cealaltă jumătate este să facem agresiunea costisitoare pentru Moscova, pentru că altfel se va repeta.
Propun cinci măsuri politice și economice pe măsura gravității incidentului de la Galați:
1. Expulzarea ambasadorului Federației Ruse, împreună cu o reducere drastică a personalului diplomatic rus de la București. Un stat care lasă drone să cadă peste casele românilor nu merită reprezentare deplină pe teritoriul nostru.
2. Aplicarea fără excepții, în apele și zona economică exclusivă a României, a regimului european de sancțiuni împotriva flotei-fantomă ruse. Petrolierele cu pavilion de complezență, cu transpondere oprite, cu asigurare opacă și proprietari ascunși, care cară țiței rusesc peste plafonul de preț, trebuie inspectate, reținute și raportate. Marea Neagră nu e lac rusesc.
3. Tratarea activelor companiilor energetice ruse de pe teritoriul României ca o vulnerabilitate de securitate națională, nu ca o chestiune comercială. Acolo unde legea o permite — prin mecanismele europene de control al investițiilor și de administrare a activelor sancționate — statul român trebuie să asigure continuitatea aprovizionării pentru cetățeni și să taie orice flux de capital către bugetul de război al Moscovei.
4. Închiderea oricărui canal financiar care permite eludarea sancțiunilor pe teritoriul nostru. Orice serviciu de plăți, transfer sau procesare folosit ca portiță pentru entități sau cetățeni ruși sancționați trebuie verificat de instituțiile noastre și suspendat imediat dacă încalcă regimul european.
5. România trebuie să meargă în Consiliul UE cu propuneri proprii, nu doar cu semnătura pe ale altora. Includerea Galațiului în argumentul pentru al 21-lea pachet de sancțiuni. Interdicții de viză pentru oficialii și propagandiștii responsabili de campania împotriva țării noastre. Folosirea activelor rusești înghețate pentru finanțarea apărării flancului estic.
Voi spune ceva ce puțini știu. În mandatele mele de ministru al Energiei și al Digitalizării, am cerut, în repetate rânduri, prin grupuri de lucru și prin adrese oficiale (de ex., adresa din 23 august 2023 către MAPN), achiziția de sisteme de apărare antidronă, în special pentru protecția infrastructurilor critice din energie: rafinării, noduri de transport gaze, stații electrice, centrale. Aceste obiective sunt ținte de manual într-un conflict hibrid. O singură dronă deasupra unei stații de comprimare gaze sau a unei rafinării poate lăsa o regiune întreagă în beznă, frig și panică. Am continuat aceste demersuri și în calitate de parlamentar, încă din iulie 2025 (detalii aici).
Avertismentele noastre au rămas pe hârtie. Astăzi, drona n-a căzut pe o stație electrică. Mâine, nu se știe. Nu vă spun asta ca să spun „v-am zis eu". Vă spun pentru că oamenii care iau aceste decizii trebuie să știe că, pe viitor, atunci când lucruri serioase sunt puse pe hârtie, nu pot să mai aleagă să nu citească.
Diseară, în Galați, o mamă de 53 de ani și un copil de 14 ani dorm într-un spital, în loc să doarmă acasă. Dumnezeu să-i ajute pe cei care ne păzesc cerul. Și să dea înțelepciune celor care decid cu ce arme să-l păzească.
