Omul, pericol pentru urs. World Wild Fund monitorizează de doi ani urşii din Maramureş

Coșmarul românilor din localitățile de munte: urșii au revenit pe străzi. Animalele caută hrană printre blocuri

A început sezonul pozelor în lanurile de rapiță. Pericolul din spatele fotografiilor atât de în vogă pe rețelele sociale

Avocatul Poporului atacă astăzi la CCR ultima ordonanță de urgență adoptată de Guvernul Bolojan

Nicușor Dan, despre viitorul guvern: „Eu nu o să fac experimente”. Ce întrebare le va pune partidelor la consultări

UE vrea să introducă reguli noi pentru ITP. Vor fi avantajați românii care trăiesc în alte țări europene

Tehnologiile viitorului, create de studenți români. Care sunt printre cele mai noi invenții de pe piața IT: „E fascinant!”

Mofturile copiilor la mâncare. Care este cea mai mare provocare pentru părinții din ziua de azi: „Să nu căutăm calea ușoară”

„Suntem căutători de oferte”. Cum au ajuns magazinele de tip discount să câștige tot mai mulți clienți de la o lună la alta

Petrișor Peiu (AUR) exclude un guvern minoritar. „E o monstruozitate lingvistică”

Un pui de urs brun adulmecă temător într-o pădure din Munţii Maramureşului. Este o secvenţă suprinsă de o cameră termică, amplasată de specialiştii World Wild Fund în 2012. Ei vor să identifice culoarele de trecere ale acestor mamifere, pentru ca imaginile de acest gen să nu devină doar o amintire.

"Este un proiect care a încercat să identifice concentraţiile de urs din zona Maramureşului în stânga şi dreapta Tisei şi punctele de trecere între aceste zone de concentrare", spune Costel Bucur, director pentru păduri şi arii protejate al WWF Romania.

"Ursul este o specie cheie. Având în vedere că se află în vârful piramidei trofice, reglează sau controlează populaţiile de ierbivore. Dacă cu timpul numărul urşilor va scădea sau dispare, atunci efectele vor fi nefaste asupra ecosistemelor de pădure", este de părere Cristian Papp, coordonator regional al ariilor protejate.

Monitorizarea mamiferelor s-a făcut cu ajutorul voluntarilor, dar şi a tehnologiei de ultimă oră. Specialiştii WWF au aflat astfel câţi urşi mai au pădurile din Maramureş şi care sunt distaneţele pe care aceştia le parcurg pentru a a găsi hrană şi adăpost.

"Am avut aproape în fiecare coridor prezenţa ursului, pisicii sălbatice, a cerbului şi căprioarelor, mai puţin râsul şi lupul, care sunt mai discrete şi simt prezenţa omului", spune Timur Chiş, biolog în cadrul Muzeului Maramureşului.

Cel mai mare pericol pentru ursul carpatin îl reprezintă omul şi dezvoltarea urbană. Şoselele, defrişarea pădurii şi construcţiile ridicate pe traseul lui sunt trei cauze care pot duce la dispariţia sa ca specie din aceste zone.

"Este foarte important să păstrăm ursul în habitatul său, să nu vină în oraşele noastre. Să lăsăm acele zone de conexiune să aibă unde să treacă de la o zonă de siguranţă în cealaltă. Comunităţile umane trebuie planificate în dezvoltare", consideră Edit Pop, manager de proiecte în cadrul WWF România.

Acum în zona Maramureşului trăiesc între 200 şi 250 de urşi carpatini. Alte aproape 200 de exemplare trăiesc dincolo de graniţă, în Ucraina.

reporter: Bogdan Costea
operator: Rezmuves Robert