„Mi-a plăcut discuția cu pacientul, diagnosticarea”, spune Dr. Andreea Negrilă Mezei, „mi-a plăcut să caut prin tot felul de analize, dar nu cred că aș fi fost foarte bună în sală, pentru că nu m-a atras niciodată partea chirurgicală”. Și ăsta e unul dintre cele mai importante lucruri pentru ea: că se cunoaște pe sine, ca medic și ca om, suficient de bine încât să știe ce face bine, ce limitări are și ce fel de viață își dorește.
Dr. Andreea Negrilă Mezei e medic specialist ORL, are 40 de ani și de aproape 10, de când a terminat rezidențiatul la Spitalul „Sfânta Maria”, din București, lucrează la Hyperclinica MedLife Titan. „Sunt o conservatoare”, glumește ea. „N-am mai plecat de aici și nici nu îmi doresc. Vin foarte relaxată la serviciu și mi-e foarte bine”.
Pandemia a crescut nivelul de anxietate al pacienților
A știut de copil că vrea Medicină, deși specializarea nu i-a fost clară de la început. Prima dată când a dat examenul de rezidențiat, și-ar fi dorit ginecologie, dar a luat pe sănătate publică, iar până anul următor, când a dat iar, și-a dat seama că ginecologia nu i-ar fi lăsat suficient timp pentru familie și pentru o viață tihnită. Așa că a mers pe ORL și i-a plăcut din prima.
Deși ca rezident lucrase numai cu adulți, la MedLife a trebuit să consulte și copii. A luat-o ca pe o provocare. A fost mai greu una-două luni: „Copiii, mai ales cei până în 5 ani, te simt imediat. Dacă nu ești sigur pe tine, dacă ai un nod în stomac, plânge copilul și foarte greu îl potolești”, spune ea. Acum foarte rar se mai întâmplă asta, iar între timp și-a dat seama cât de importantă e și starea părinților. Dacă sunt stresați, anxioși, nici copiii nu se simt în siguranță și atunci plâng imediat.
Iar părinții, din păcate, sunt tot mai anxioși, mai ales odată cu pandemia, a observat dr. Negrilă Mezei. De aceea toate consulturile ei includ și întrebări despre ce se întâmplă în viața pacienților, dacă sunt bine din punct de vedere emoțional, pentru că știe că unele probleme de sănătate pot fi somatizări sau manifestări ale unor probleme de natură psihologică. Nu le recomandă direct să meargă la psiholog, dar îi roagă să fie atenți la ei înșiși și să-și găsească timp pentru ceea ce le place.
„Eu și mamelor le spun: în primul rând sunteți femei, apoi mame și soții. Putem avea fiecare câte două ore pe zi pentru ceva al nostru”. Ei îi place să meargă la sală, să meargă cu bicicleta, să danseze și să iasă cât mai mult din București. E de părere că o viață avem și trebuie s-o trăim bine. Dacă ne spunem mereu că „n-avem timp”, la un moment dat va fi prea târziu.
O întristează cât de mult i-a schimbat pandemia până și pe cei mici. „Copil de 6 ani mă întreabă: E grav?, O să pățesc ceva?” Și nu făceau asta înainte. „Mi se pare dureros. La vârsta asta, singura lor preocupare ar trebui să fie joaca și temele”.
Unui medic bun îi pasă de pacient și e onest cu el
De la mentorul ei din rezidențiat, profesorul Codruț Sarafoleanu, a învățat să privească pacientul ca pe un întreg, să caute mai departe de simptome sau de locul unde ele se manifestă. De exemplu, spune ea, o durere în gât poate să fie și de la refluxul gastroesofagian, „nu doar că are gâtul ceva”. Și a mai învățat să caute întotdeauna cauza.
Cea mai importantă calitate a unui medic bun trebuie să fie empatia, spune dr. Negrilă Mezei. „Trebuie să privești pacientul ca pe un om, nu ca pe un diagnostic, chiar trebuie să-ți pese de el”, și știe că nu de fiecare dată se întâmplă asta. A pățit-o și ea. Apoi, un medic bun trebuie să fie relaxat și asumat. „Eu spun uneori: nu știu ce ai, nu știu de ce te doare. Trebuie să investigăm”. Nu se lasă influențată de reacțiile pe care le primește, atâta timp cât conștiința ei profesională asta îi dictează. Au plecat unii trântind ușa că nu a vrut să le dea antibiotic pe loc, așa cum citiseră ei pe internet, ci le-a recomandat investigații suplimentare.
Și-ar dori să existe mai multă educație medicală în România. Noi ne diagnosticăm singuri în funcție de ce am citit pe net, când, în fapt, nu ne cunoaștem corpul. Nu știm că nu trebuie să ne băgăm tot felul de șervețele și spray-uri în nas sau în urechi sau că nu trebuie să folosim bețișoare de urechi, pentru că ele se curăță singure.
Dr. Negrilă Mezei are și 18-19 consultații pe zi, iar oamenii pot veni și cu bilet de trimitere de la medicul de familie, pentru că lucrează și în contract cu Casa de Asigurări de Sănătate. Face tot ce poate ca să nu aibă regrete ulterior și de obicei reușește să lase la ușă cazurile de peste zi. De câteva ori, însă, în cei aproape 10 ani, i s-a întâmplat să se gândească la anumiți pacienți, chiar și după ce a plecat de la cabinet. „Dacă am simțit că au plecat dezamăgiți, cu o durere, sau poate am făcut eu o manevră care le-a provocat durere...” Și atunci a făcut rost de numărul lor de telefon și i-a sunat. „Sunt sigură că au apreciat”, spune ea.
Deși lucrează în același cabinet de ani buni, Dr. Negrilă Mezei nu l-a personalizat deloc. Nu vezi fotografii sau obiecte personale, acelea sunt doar pentru acasă, spune ea, iar această demarcație între viața personală și cea profesională e tocmai ceea ce îi dă energia și motivația de a veni în fiecare zi la clinică relaxată și de a-și acorda toată atenția pacienților. Următoarea călătorie la care visează este în Tanzania, la safari. I-ar plăcea să observe nu doar animalele, ci și mediul de viață al oamenilor, cu aceeași pasiune și meticulozitate cu care tratează fiecare caz în parte.
***
Articolul face parte din campania „Știi un medic bun”, un demers MedLife care își propune să portretizeze medicii care fac zi de zi România bine, construind un mâine mai bun. Sunt mii sau poate zeci de mii de medici buni în România, care, dincolo de talent, vocație, experiență, intuiție și abilități, sunt în primul rând OAMENI.
Medicii MedLife nu sunt doar buni profesioniști, ci și oameni buni, cărora le pasă și care iubesc, la rândul lor, oamenii. Medici pentru care îngrijirea sănătății tale e mai mult decât o profesie, e o chemare.
„Știi un medic bun?”, o campanie MedLife de redescoperire a Încrederii în România.
Articol susținut de MedLife 
