ROMÂNIA FURATĂ. Fabricile de jucării, devalizate şi transformate în afaceri imobiliare

Șeful DNSC face precizări după atacurile cibernetice asupra unor instituții ale statului: „Nu au fost scoase la vânzare date”

Val de sesizări absurde la Garda de Mediu: De la mirosul de tocăniță venit din vecini, până la albinele care murdăresc mașinile

Legea salarizării, în discuții la Cotroceni. Burnete: Ministerul Muncii va publica cât de curând proiectul. O nouă întâlnire, marți

După ce Viorel Pașca a cerut intrarea în legalitate a azilelor, DSP i-a propus transformarea lor în case protejate. Condițiile necesare

Cel mai mare incendiu din Spania din acest an: 12.000 de hectare au ars, un bărbat a fost arestat pentru incendiere intenționată

Datele furate de la Agenţia de Cadastru, scoase la vânzare de hackeri pe internet. Tranzacţiile imobiliare, blocate de trei zile

Intervenție a trupelor speciale pe DN1: Un șofer de TIR s-a încuiat în cabină și a început să arunce cu obiecte

După demiterea Guvernului Bolojan, unii români au cu 7.000 de lei mai mult în conturile din Pilonul II. Ce a dus la această evoluție

Cezar Gheorghe, despre efectele nivelului scăzut al Dunării: „Marfa noastră este blocată. Nimeni nu mai poate mișca absolut nimic”

Telefonul inteligent, laptopul sau tableta sunt jucăriile obişnuite ale copiilor de astăzi. 90% vin China şi din Turcia.

Epoca jucăriilor româneşti a apus definitiv în 2007. Fabricile de jucării au fost devalizate şi transformate în afaceri imobiliare. În 1960 România avea opt fabrici care, printre altele, produceau şi jucării.

„Tabla de grosimea care trebuia, straturile de grosimea care trebuiau şi ieşeau jucării rezistente”, spune Cristian Dumitru, președintele Asociației Muzeul Jucăriilor.

Aceasta trompetă a fost produsă la fabrica Metaloglobus din Bucureşti, acum 40 de ani şi încă funcţionează perfect. În anii 70, Metaloglobus fabrica milioane de jucării de pluş şi de metal. Plus, celebrul autobuz ONT.

„Era realizată din foarte multe piese, deci avea elemente din tablă cromată, elemente din tablă vopsite, roţi din cauciuc, capace metalice vopsite. Bara era separat, farurile erau piese separate. Gemuleţele din plexiglas”, mai spune colecționarul.

Metaloglobus intră bogată în capitalism: 2.400 de angajaţi, utilaje şi hale pe mii de metri pătraţi. În 1999 ajunge datoare-vândută.

AVAS decide să o privatizeze şi vinde întreaga platforma Metaloglobus omului de afaceri sirian Imad Mohamad Kassas.

Astăzi, fostul mamut Metaloglobus mai înseamnă doar 20 de angajaţi care întreţin clădirile. În 25 de ani, statul a mai îngropat o industrie autohtonă, altă dată prosperă.

Urmăriți întreaga poveste în această seară, la ora 21.00, într-un reportaj din campania România furată.