Scandalul generat de acuzațiile de hărțuire sexuală aduse sociologului Alfred Bulai, fost profesor al Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA), pare dat uitării, iar între timp a intrat în vigoare un regulament realizat de Ministerul Educației, care nu permite analizarea sesizărilor anonime. Studenții cer Parlamentului să se grăbească cu modificările legislative, în timp ce universitățile găsesc singure soluții, după cum a arătat Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai, la Digi24.ro .
Pe fondul scandalului de hărțuire sexuală care l-a avut în centru pe Alfred Bulai, premierul Marcel Ciolacu i-a cerut ministrului Educației, Ligia Deca, să prezinte la începutul lunii august „propuneri de completare și modificare a legislației”.
„Categoric că nu putem accepta asemenea situaţii şi nu va exista toleranţă pentru astfel de fapte, indiferent de numele agresorului”, transmitea premierul Marcel Ciolacu.
„Vom lucra (...) astfel încât orice sesizare să intre rapid în circuitul de avizare anonimă sau neanonimă”, spunea Ligia Deca, la finalul ședinței de Guvern din 1 august.
În august, Digi24.ro a explicat, pe larg, ce soluții are la îndemână un student care își dorește să reclame abuzuri sexuale sau alte fapte de natură penală ale profesorilor. Detalii, aici.
Regulament intrat în vigoare: Sesizările anonime nu sunt permise
Două luni au trecut de la acel moment, iar pe 3 octombrie a intrat în vigoare un nou regulament-cadru pentru comisiile de etică din instituțiile de învățământ superior, realizat de Ministerul Educației.
E important de menționat, însă, că acest regulament a fost pus în dezbatere publică înainte de izbucnirea scandalului de hărțuire sexuală de la SNSPA.
Regulamentul dă dreptul oricărei persoane să sesizeze comisia de etică universitară, însă prevede ca sesizările să fie asumate (prin nume, prenume, adresă și semnătură) ca să poată fi declarate „admisibile”.
„Sesizările care nu îndeplinesc criteriile de admisibilitate prevăzute la alin. (4) sunt respinse motivat ca inadmisibile de către comisii şi comunicate în termen de 5 zile lucrătoare la adresa indicată în sesizare”, se arată în Regulamentul publicat în Monitorul Oficial pe 3 octombrie.
Soluția găsită de Guvern
Încă din august, soluția găsită la nivelul Guvernului era modificarea Ordonanței de Urgență pentru soluționarea petițiilor, din cauza unor rațiuni de natură juridică. După această modificare, regulamentul cadru pentru comisiile de etică poate fi schimbat, în așa fel încât să permită sesizările anonime.
Modificările la Ordonanța de Urgență care reglementează situația petițiilor se află, însă, pe masa parlamentarilor. Pe 7 octombrie, Alianța Națională a Organizațiilor Studențești (ANOSR) a cerut Parlamentului, mai precis Camerei Deputaților, să „urgenteze adoptarea Legii”.
„ANOSR face apel la Ministerul Educației ca, după adoptarea legii, să modifice ordinul 6.869/2024 (n.r. Ordinul care interzice sesizările anonime, citat mai sus), astfel încât sesizările realizate în mod anonim să poată fi declarate admisibile de către comisiile de etică”, se mai arată în apelul ANOSR.
Universitățile sunt nevoite să găsească singure soluții
În lipsa unei mențiuni clare care să pornească de la Guvern sau Parlament sau a unei obligații în acest sens, universitățile din România, cele care își doresc să ia în calcul sesizările anonime ale studenților, sunt nevoite să găsesacă soluții.
„Noi, la Universitatea Babeș-Bolyai avem, pe lângă Codul de etică, un ghid de antidiscriminare. În ghidul de antidiscriminare nu te oprește nicio lege să pui și preluarea unor sesizări anonime. Dacă cineva dorește să sesizeze anonim, inclusiv o situație de hărțuire, noi putem face o analiză, chiar dacă mergem într-o analiză de sistem. Poate fi o problemă la Facultatea X, nu știm cine a sesizat-o, dar pot să fac o anchetă la Facultatea X sau să discut cu persoana acuzată anonim să văd despre ce e vorba. Sunt mecanisme prin care poți să ieși din constrângeri”, a explicat Daniel David, rectorul UBB Cluj-Napoca, pentru Digi24.ro.
SNSPA, universitate implicată în scandalul de hărțuire sexuală care l-a vizat în principal pe Alfred Bulai, dar și pe Marius Pieleanu, între timp foști profesori ai universității, are în lucru un ghid de etică prin care să permită luarea în calcul a sesizărilor anomine, după cum arăta Euronews săptămâna trecută.
