Curtea de Conturi a descoperit o serie de nereguli în modul în care Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) şi-a întocmit situaţiile financiare pentru anul 2024. Auditorii au emis o „opinie contrară”, cel mai sever tip de opinie asupra situaţiilor financiare, ceea ce înseamnă că datele din bilanţ nu prezintă în mod corect situaţia financiară a instituţiei, scrie News.ro.
Raportul Curţii de Conturi a fost publicat pe 14 septembrie 2026 şi vizează atât ANSVSA, cât şi cele 45 de instituţii aflate în subordinea sa: 42 de direcţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene şi trei institute naţionale.
Problemele identificate variază de la erori importante în contabilitate şi datorii neînregistrate, până la plăţi efectuate fără verificări suficiente şi deficienţe ale sistemului de control intern, potrivit sursei citate.
Imobile supraevaluate cu peste 22 de miliarde de lei
Una dintre cele mai mari probleme identificate de Curtea de Conturi priveşte valoarea clădirilor şi terenurilor aflate în patrimoniul ANSVSA.
În situaţiile financiare, acestea au fost înregistrate cu o valoare mai mare cu peste 22 de miliarde de lei.
Potrivit auditorilor, eroarea a fost generată de modul în care a funcţionat programul informatic utilizat pentru calcularea valorii imobilelor. Acesta a actualizat automat valorile în funcţie de inflaţie, fără să ţină cont de momentul ultimei reevaluări, aşa cum prevăd regulile contabile.
Cea mai mare parte a diferenţei provine de la DSVSA Ilfov.
În alte judeţe, auditorii au constatat problema opusă: unele clădiri şi terenuri erau înregistrate la valori mai mici decât cele reale, pentru că nu fuseseră reevaluate de mai mulţi ani.
Diferenţe între contabilitatea ANSVSA şi datele raportate statului
Curtea de Conturi a găsit şi diferenţe între datele din contabilitatea ANSVSA şi cele transmise prin sistemul naţional de raportare financiară Forexebug.
La unul dintre capitolele bugetare verificate, diferenţa depăşeşte 52 de milioane de lei. Cu alte cuvinte, sumele raportate către sistemul naţional nu corespundeau cu cele evidenţiate în contabilitatea instituţiei.
Auditorii au constatat şi că ANSVSA nu a înregistrat în contabilitate peste 1,7 milioane de euro, echivalentul a aproximativ 8,7 milioane de lei, reprezentând sume solicitate de la Comisia Europeană pentru programe veterinare.
Banii nu au fost pierduţi, însă nu au fost reflectaţi în evidenţele contabile ale instituţiei. Potrivit raportului, problema a fost favorizată de lipsa unei proceduri clare pentru înregistrarea acestor sume.
Datorii neînregistrate
O altă problemă importantă este legată de datorii.
ANSVSA nu a înregistrat în contabilitate datorii de aproape 11 milioane de lei, reprezentând servicii sanitar-veterinare care fuseseră deja prestate în a doua jumătate a anului 2024.
Situaţia a fost identificată la 19 dintre cele 42 de direcţii sanitar-veterinare judeţene. Cele mai mari sume au fost constatate la DSVSA Neamţ, în timp ce la DSVSA Ilfov diferenţa era de aproximativ 12.000 de lei.
Auditorii au constatat şi situaţii în care facturi aferente anului 2023 au fost înregistrate drept cheltuieli în anul 2024. Astfel de practici afectează imaginea reală a cheltuielilor şi a situaţiei financiare pentru fiecare an bugetar.
Despăgubiri pentru porci care nu figurau în evidenţele fermei
Cea mai gravă situaţie identificată de Curtea de Conturi priveşte plata unor despăgubiri pentru animale care, potrivit documentelor verificate de auditori, nu existau.
Cazul s-a petrecut în Vrancea, în ianuarie 2024, în timpul unui focar de pestă porcină africană la o fermă comercială.
Documentele întocmite de ANSVSA, inclusiv ancheta epidemiologică, indicau că în fermă se aflau 20.328 de porci. Cu toate acestea, despăgubirea acordată proprietarului a fost calculată pentru 21.324 de animale.
Diferenţa este de 996 de porci.
Potrivit raportului Curţii de Conturi, reprezentanţii firmei nu au putut explica diferenţa dintre efectivul consemnat în documentele oficiale şi numărul de animale pentru care s-au acordat despăgubiri. La rândul său, DSVSA Vrancea nu a solicitat explicaţii înainte de efectuarea plăţii.
În acelaşi dosar, auditorii au identificat şi alte plăţi pentru care nu au fost făcute verificările necesare.
DSVSA Vrancea a plătit 270.948 de lei pentru carne confiscată şi considerată „pagubă colaterală”, fără să verifice dacă firmele care au primit banii îndeplineau condiţiile pentru acordarea despăgubirilor.
De asemenea, au fost plătiţi 234.818 lei pentru medicamente veterinare distruse, deşi decizia oficială privind sacrificarea animalelor nu prevedea şi distrugerea unor medicamente.
Lucrări fără procedura de achiziţie necesară
Probleme au fost identificate şi în zona achiziţiilor publice.
La Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară din Bucureşti, un contract pentru lucrări de renovare a fost suplimentat fără organizarea unei noi proceduri de achiziţie, deşi valoarea şi natura lucrărilor impuneau acest lucru.
Lucrările suplimentare au avut o valoare de aproape 900.000 de lei.
Curtea de Conturi a constatat că acestea au fost plătite din fonduri publice fără ca necesitatea lor să fie justificată corespunzător.
Materiale de construcţii decontate în plus
La DSVSA Prahova, auditorii au identificat o altă situaţie privind cheltuielile pentru lucrări de construcţii.
Un antreprenor a decontat pentru un proiect o cantitate de cărămizi cu 43 de bucăţi pe metru cub mai mare decât cea utilizată efectiv. Diferenţa a dus la o plată suplimentară de peste 34.000 de lei din bugetul public.
La DSVSA Argeş, un calcul greşit privind acordarea unui spor salarial a generat o plată necuvenită de aproximativ 23.500 de lei. La această sumă s-au adăugat penalităţi pentru întârzierea recuperării datoriei.
Indemnizaţii de hrană peste plafonul legal
Curtea de Conturi a constatat şi plăţi salariale care au depăşit limitele prevăzute de lege.
La DSVSA Vrancea şi la Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară au fost acordate indemnizaţii de hrană peste plafonul legal.
La institut, suma plătită în plus s-a ridicat la aproape 44.000 de lei. O parte din bani a fost recuperată de la angajaţi chiar în timpul controlului.
La DSVSA Vâlcea, instituţia a plătit aproape 45.000 de lei drept despăgubire pentru un teren, în baza unei hotărâri judecătoreşti care, la momentul efectuării plăţii, nu era definitivă. Auditorii au constatat că nu fusese stabilită responsabilitatea pentru efectuarea plăţii în aceste condiţii.
Probleme şi în controlul intern
Raportul Curţii de Conturi indică probleme nu doar în gestionarea unor plăţi, ci şi în mecanismele interne prin care ANSVSA ar trebui să prevină astfel de situaţii.
Instituţia nu avea un sistem adecvat prin care angajaţii să poată semnala neregulile, iar o parte dintre procedurile interne nu fuseseră actualizate.
În plus, departamentul IT propriu al ANSVSA a fost înfiinţat abia în 2025 şi avea un singur angajat.
Ce trebuie să facă ANSVSA
Unele dintre problemele constatate au fost remediate în timpul controlului. Au fost recuperate anumite sume plătite necuvenit şi au fost corectate o parte dintre documentele şi înregistrările contabile.
Pentru problemele rămase, Curtea de Conturi a stabilit măsuri şi termene de remediere.
ANSVSA trebuie, printre altele, să clarifice modul de evidenţiere şi reevaluare a clădirilor şi terenurilor, să recupereze sumele plătite nejustificat şi să stabilească proceduri clare pentru înregistrarea fondurilor europene.
Termenul stabilit pentru remedierea acestor probleme este 31 decembrie 2026.
Editor : B.P.
