Sărbătoarea Rusaliilor, cunoscută și sub denumirile de Cincizecime sau Pogorârea Duhului Sfânt, este celebrată întotdeauna la 50 de zile după Învierea Domnului (Paștele) și la 10 zile după Înălțarea la cer a Mântuitorului. Rusaliile sunt celebrate timp de două zile în calendarul ortodox: duminica, 8 iunie, și luni, 9 iunie, cea de-a doua zi fiind recunoscută în România ca sărbătoare legală, acordându-se zi liberă pentru angajați.
Această sărbătoare ocupă un loc central în calendarul creștin, fiind considerată momentul în care s-a înființat biserica, prin pogorârea Duhului Sfânt asupra apostolilor, care le-a insuflat curaj, înțelepciune și darul vorbirii în limbi diferite. Dincolo de semnificația teologică, Rusaliile sunt însoțite, în tradiția populară, și de numeroase obiceiuri și tradiții menite să aducă noroc și să alunge forțele răului.
Ce semnifică sărbătoarea de Rusalii
Rusaliile, împreună cu Învierea Domnului, se numără printre cele mai vechi sărbători ale creștinismului, fiind celebrate încă din epoca apostolică (perioada de început a creștinismului, în secolul I, d. Hr). Până spre sfârșitul secolului al IV-lea, începutul secolului al V-lea, Cincizecimea era sărbătorită împreună cu Înălțarea Domnului, însă, mai târziu, cele două au fost separate. Astfel, Înălțarea a fost stabilită la 40 de zile după Paște, iar praznicul Rusaliilor a devenit o sărbătoare distinctă, prăznuită la 50 de zile după Paște.
Ziua de Rusalii comemorează coborârea Duhului Sfânt asupra apostolilor, eveniment relatat în Faptele Apostolilor (capitolul 2). Acest moment este considerat începutul misiunii apostolice și ziua de întemeiere a bisericii, deoarece, după ce au primit Duhul Sfânt, apostolii au început să predice Evanghelia în mai multe limbi și să convertească oameni din diverse popoare. Astfel, comunitatea credincioșilor s-a format și s-a extins rapid.
Tradiții și obiceiuri de Rusalii
Sărbătoarea Rusaliilor, pe lângă însemnătatea ei religioasă este însoțită, mai ales în cultura populară românească, de o serie de tradiții, obiceiuri și credințe populare.
Călușarii și dansul călușului de Rusalii
Unul dintre cele mai spectaculoase și cunoscute obiceiuri asociate Rusaliilor este dansul călușarilor. Acesta este practicat în special în regiunile din sudul și sud-vestul României (Oltenia, Muntenia), iar călușarii sunt tineri îmbrăcați în costume tradiționale, care dansează și cântă pentru a alunga spiritele rele și pentru a aduce noroc și sănătate.
Ce simbolizează frunzele de nuc și de tei de Rusalii
În duminica acestei sărbători, creștinii comemorează „limbile de foc” care s-au pogorât asupra Apostolilor, semn al prezenței Duhului Sfânt. În tradiția populară, aceste „limbi de foc” sunt simbolizate prin frunzele de nuc și de tei, considerate purtătoare de har și protecție.
Credincioșii aduc aceste frunze la biserică pentru a fi sfințite, după care le așază acasă, la icoane, uși sau ferestre, ca semn al binecuvântării și al protecției gospodăriei. De asemenea, este răspândit și obiceiul stropirii cu apă sfințită a animalelor și a întregii gospodării, pentru a le feri de pericole.”
În perioada Rusaliilor, mai ales în ziua sărbătorii, există și o serie de interdicții
Nu se lucrează deoarece se consideră că orice muncă agricolă sau gospodărească poate atrage mânia Rusaliilor.
Nu se intră în pădure și nu se doarme afară, pentru că, potrivit superstițiilor, Rusaliile pot răpi sufletul celor neatenți.
Femeile nu au voie să spele rufe sau să facă treburi grele, pentru a nu atrage ghinionul.
Sâmbăta dinaintea Rusaliilor este dedicată pomenirii morților, cunoscută sub numele de Moșii de vară. În aceasră zi se împart colaci, vase cu mâncare și băutură, în special pentru sufletele celor care nu mai sunt printre noi.
Editor : C.S.
