Exclusiv Culisele aderării României la spațiul Schengen. Predoiu: A contat schimbarea fundamentală a abordării noastre
Cătălin Predoiu a vorbit joi seara, în exclusivitate la Digi24, despre culisele aderării României la spațiul Schengen. Ministrul de Interne a spus că „a contat schimbarea fundamentală a modului” în care România aborda acest dosar. „Aici în țară am abordat dosarul strict din perspectiva aderării, ca punct final, ca un obiectiv în sine – aderarea la spațiul Schengen. Devenise aproape o obsesie”, a subliniat Predoiu.
„A fost o speculație legată de un anumit cost al aderării la Schengen, chiar și un parlamentar m-a întrebat cu privire la acest lucru. Vă spun categoric că este o speculație, nu numai că nefondată, dar este amatoristică. Este o speculație care arată că nu se înțelege modul în care funcționează lucrurile, nu numai la nivel european, ci și la nivelul statelor membre, cum ar fi Austria.
Decizia în acest dosar a fost permanent în tandemul cancelar – ministru de Interne. Acolo a fost permanent. Fără îndoială că au ajutat și alți factori, de exemplu președințiile anterioare, cea spaniolă, președinția cehă de acum doi ani, miniștrii care au fost. Președinția belgiană a împins și ea dosarul, nu mai spun de cea maghiară care a militat pentru încheierea acestui dosar în 2024, relațiile bune cu comisarii europeni. Toate aceste chestiuni au ajutat”, a afirmat Cătălin Predoiu.
A ajutat faptul că am reușit să calmăm țările din nord, care aveau o preocupare legată de instrumentarea migrației la granița de nord, sau pe zona cu Ucraina, precum și menținerea unui sprijin diplomatic cvasi-general pentru România, astfel încât să putem să ne ocupăm de veto-ul austriac.
„În relația cu ministrul de Interne austriac și premierul austriac a contat schimbarea fundamentală a modului în care noi abordam dosarul.
Aici în țară am abordat dosarul strict din perspectiva aderării, ca punct final, ca un obiectiv în sine – aderarea la spațiul Schengen. Devenise aproape o obsesie. Și spuneam, domnule, am îndeplinit criteriile tehnice, le-am îndeplinit întotdeauna. Ministerul de Interne și-a făcut treaba dintotdeauna, toți miniștii de interne au contribuit la acest lucru. De ce nu se întâmplă? Pentru că noi, ceea ce trebuia să facem era să abordăm acest dosar, nu neapărat ca obiectiv final, cu punct final intrarea în spațiul Schngen, ci ca un dosar din perspectiva de candidat care devine partener Schengen. O să ziceți că sunt doar jocuri de cuvinte, nu e așa. Când spun mă interesează intrarea în Shengen, mă ocup de criteriile de aderare și punct.
Dar dacă eu observ că de fapt, din punctul celălalt de vedere, plasându-ne în poziția Austriei și poziția statelor membre, ce se așteaptă de la noi e mai mult decât o îndeplinire a criteriilor tehnice, astfel încât să putem fi declarați membri în spațiul Schengen, ci înseamnă un parteneriat pe termen lung. Atunci vedem că lucrurile se schimbă puțin, și trebuie să ne ocupăm și de alte subiecte de care poate nu ne-am ocupat, cel puțin în discurs, atât de pregnant. Spre exemplu, ceea ce așteptau dânșii de la noi să vadă, că putem fi un partener între termen lung în combaterea migrației ilegale. Ăsta a fost miezul problemei”, a adăugat ministrul de Interne.
„Ceea ce a fost important să transmitem partenerilor austrieci a fost că îi luăm în serios temerile”
„Și problema era că migrația din Austria, în anii anteriori, da, trecea puțin și prin România, și atunci ceea ce a fost important să transmitem partenerilor austrieci a fost că îi luăm în serios temerile, că înțelegem care e problema. Este și problema mea, pentru că și eu vreau să am o țară liberă de migrație ilegală, și eu vreau să îmi protejez frontiera. Voi coopera cu tine în această chestiune și ne vom asigura că și țara mea, și țara ta e sigură, și Ungaria și toate celelalte, toată frontiera aceasta este sigură și va fi sigură. Cum facem acest lucru? Păi, multiplicând metodele prin care ne protejăm frontiera, multiplicând mijloacele logistice, multiplicând cooperarea. Și am făcut acest lucru, adică am investit foarte mult în ceea ce privește protecția tehnologică a frontierei, inclusiv cu bani europeni. Au fost aproximativ 40 de milioane de euro care au fost investiți.
Pachetul e mai mare, dar strict pentru forțele noastre de frontieră, am investit și din banii bugetului național. Am echipat frontiera și cu mijloace de transport, echipate cu tot ce înseamnă aparatul de supraveghere a frontierei nightvision, termovision, ș.a.m.d. Am folosit drone acolo unde am avut nevoie să dislocăm, am multiplicat cooperarea cu toate polițiile de frontieră ale statelor membre, am dezvoltat programul de cooperare cu Austria.
Noi discutăm aici de fenomene sistemice și structurale, nu de un caz sau altul. Scăpări pe zona de frontieră au toate statele. Dacă deschideți acum site-urile oricăror poliții de frontieră din Europa sau din Statele Unite, veți vedea o listă întreagă de fugari de justiție care au trecut frontiera. Problema este emigrația structurală”, a explicat Cătălin Predoiu.
Editor : Liviu Cojan
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
