Legea insolvenţei, blocată de orgolii politice
Parlamentarii Opoziţiei din Comisia Juridică spun că proiectul de lege privind insolvenţa ar fi putut ajunge deja în plen, dacă şi Puterea ar fi dorit asta.
„Majoritatea parlamentară nu doreşte o soluţie pentru cetăţenii care sunt într-o situaţie disperată şi au credite în franci elveţieni”, spune Gabriel Andronache, deputat PNL.
Acuzaţia este demontată de social-democraţi.
„O vrem, dar nu pe genunchi. Nu îi înţeleg, probabil că vor să ajungă la guvernare”, spune Ciprian Nica, deputat PSD.
Subcomisia care ar fi trebuit să facă proiectul pentru legea insolvenţei, pornind de la propunerea celor 151 de parlamentari, s-a întrunit o singură dată. Proiectul îi scapă pe restanţieri de executare silită, iar planul de reorganizare a datoriei poate dura cinci ani. Au mai fost trei proiecte, dar acestea vor fi luate în calcul ca amendamente.
În singura şedinţă pe care au avut-o, membrii subcomisiei nu au făcut decât să ceară puncte de vedere de la reprezentanţii instituţiilor care şi-au prezentat deja opiniile în Comisia Juridică.
„Colegii de la PSD şi de la UNPR au hotărât că trebuie să aştepte materialele pe baza cărora să lucreze. Colegii trebuiau să se întrunească, nu să aştepte alte materiale de la diverse instituţii”, spune Gabriel Andronache.
Social-democraţii spun că, de fapt, şi liberalii au fost de acord ca subcomisia şi comisia să amâne dezbaterile.
Instituţiile cărora li s-a cerut un punct de vedere în legătură cu legea insolvenţei personelor fizice au trimis deja un răspuns. Uniunea Naţională a Practicienilor în Insolvenţă recomandă crearea unui organism care să analizeze dosarele şi să-i ajute pe datornici să realizeze un plan de rambursare. O altă propunere este ca numai datornicul să ceară falimentul personal, nu şi banca.
Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor propune ca atunci când datornicul decide vânzarea garanţiei, datoria să fie stinsă, iar instanţele să verifice dacă în contracte sunt clauze abuzive.
Executorii judecătoreşti susţin că legea ar putea duce la supraîndatorarea personelor fizice, iar actul ar trebui şi să facă diferenţa între clienţii de bună-credinţă şi cei rău-platnici.
La rândul lor, bancherii din România propun un plafon minim şi unul maxim al datoriei pentru cel care solicită procedura falimentului personal.
Doar CSM a anunţat că va trimite un punct de vedere abia după şedinţa programată la începutul săptămânii.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
