Sari la conținut
News Alert

Societatea civilă reclamă lipsa de transparență a procesului de revizuire a Constituției

Scrisoarea deschisă transmisă astăzi celor responsabili de elaborarea propunerilor de revizuire a Constituției este semnată de aproape treizeci de organizații neguvernamentale care reprezintă un spectru larg de activități ale societății civile. Acestea au alcătuit un grup de lucru și solicită acestei Comisiei comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru elaborarea propunerii legislative de revizuire a Constituției României transparență în desfășurarea lucrărilor de revizuire a legii fundamentale a statului.

„Vă transmitem această scrisoare pentru a ne afirma încă o dată disponibilitatea la dialog și cooperare pentru a îmbunătăți textul Constituției României și, în același timp, pentru a ne arăta îngrijorarea cu privire la carențele procesului de consultare publică în jurul acestui subiect de maximă importanță pentru viitorul țării. Noi, organizațiile semnatare, reprezentăm un spectru larg de activități ale societății civile, avem expertiză în domenii variate și activăm pentru a sprijini interesul public”, se arată în scrisoarea deschisă.

Crin Antonescu, la prima întâlnire a Comisiei: Ședințele vor fi deschise și nesecrete

Președintele Senatului, Crin Antonescu, a declarat în 18 februarie, înaintea primei ședințe a comisiei parlementare pentru revizuirea Constituţiei, pe care o prezidează, că toate ședințele acesteia vor fi deschise și nesecrete.

Acest forum își propune să asigure o dezbatere cât mai largă a proiectului de revizuire, care va fi ulterior supus votului populației, prin referendum. Astfel, vor fi consultate organizații neguvernamentale, instituții, persoane, în toată țara, pentru a avea punctul de vedere al societății civile și a mediului academic, a spus Crin Antonescu.

„Noi putem să ne propunem jumătatea lunii mai (pentru finalizarea dezbaterilor – n.r.), și ne propunem asta, dar pas cu pas, și comisia și Forumul vor putea face aceste lucruri”, a spus atunci Crin Antonescu. Potrivit președintelui comisiei, calendarul cel mai optimist ar fi ca proiectul să intre în plen înainte de vacanța parlamentară, iar referendumul să fie organizat la revenirea aleșilor.

În plus, Crin Antonescu a explicat faptul că revizuirea este „o lucrare de natură politică, nu de natură tehnică – juridică”. El a făcut aceste precizări în contextul în care presa a arătat că niciun membru din cei 23 ai comisiei nu este expert în drept constituțional, deși mulți au studii în drept. Un fost miner, un matematician şi o tânără de 27 de ani se numără printre cei care vor lucra la proiectul de revizuire a Constituţiei.

Care sunt problemele semnalate de ONG-uri

După ce își arată disponibilitate de a se implica pentru ca textul fundamental să fie înțeles, asumat și acceptat de cetățeni, semnatrii își exprimă dezamăgirea și îngrijorarea cu privire la modul în care Comisia a ales să coordoneze dezbaterea despre revizuirea Constituției și semnalează o serie de probleme concrete.

„Problemele semnalate arată că până în acest moment nu s-au conturat premisele unei consultări publice autentice. Revizuirea Constituției necesită o dezbatere reală care să implice atât forțele politice cât și societatea civilă și cetățenii”, subliniază semnatarii scrisorii.

1. Ședințele Comisiei nu sunt publice. Punând în practică proiectul de regulament de organizare și funcționare a Comisiei comune (încă neaprobat de plenul Parlamentului) ați restricționat accesul mass-media și al societății civile la lucrările Comisiei. În acest proces este importantă și dezbaterea în sine, nu doar rezultatul final. Este necesar ca publicul, cetățenii, să aibă acces nemijlocit la argumentele aduse de reprezentanții săi atunci când discută diversele propuneri de revizuire, astfel încât să voteze informat la referendum. Mai mult, Constituția în vigoare precizează explicit (art. 68) că lucrările Parlamentului sunt publice și doar prin excepție pot fi secrete. Nu poate fi vorba de un secret în cazul discutării textului Constituției, a documentului fundamental al unui stat.

2. Documentele Comisiei nu sunt publice. Comisia primește propuneri din partea partidelor politice sau a parlamentarilor, dar acestea nu sunt publicate integral. Singurul document făcut public până în acest moment, sub numele de „tezele care vor sta la baza modificărilor”, conține un tabel centralizator cu propunerile de principiu ale partidelor politice parlamentare. Acestea sunt foarte vagi (spre exemplu, se vizează modificarea unor articole, dar nu este precizat în ce sens) și lipsesc argumentele în favoarea schimbărilor propuse.

3. Calendarul Comisiei nu a fost publicat. Până la acest moment, Comisia nu a publicat un calendar al întregului proces, care să includă termene clare, inclusiv pentru consultări și dezbateri care să permită participarea tuturor celor interesați. Singurele informații despre potențialul calendar provin din declarațiile de presă ale membrilor Comisiei și sunt imprecise.

4. Organizarea dialogului cu societatea este defectuoasă. Comisia a delegat către Forumul Constituțional sarcina organizărilor dezbaterilor publice. Totodată, în proiectul de regulament al Comisiei nu este prevăzut niciun mecanism prin care aceasta să primească propuneri de la alte organizații decât partidele parlamentare. Forumul Constituțional devine astfel singura cale de comunicare între Comisie și societate și nu există o minimă garanție că propunerile discutate în cadrul Forumului sunt măcar ascultate de Comisie. Considerăm că Parlamentul nu se poate deroba de responsabilitatea consultării cu cetățenii transmițând-o către alte entități, publice sau private.

Care sunt măsurile de remediere propuse

Reprezentanții societății civile solicită Comisiei să remedieze în cel mai scurt timp posibil carențele semnalate și să deschidă către public lucrările Comisiei. Ei au propus o serie de măsuri.

1. Ședințele să fie publice: acces permanent al mass-media; transmisiune on-line (folosind resursele existente ale Parlamentului); participarea cetățenilor interesați în sala de ședințe;

2. Înregistrările ședințelor Comisiei să fie publicate on-line;

3. Toate propunerile primite de Comisie să fie publicate on-line;

4. Să fie introdus un mecanism prin care Comisia primește direct propuneri din partea unui spectru mai larg de grupuri și organizații, nu doar din partea partidelor politice parlamentare;

5. Să fie adoptat și publicat un calendar adecvat întregului proces.

Semnatari scrisorii sunt Active Watch – Agenția de Monitorizare a Presei. ANBCC – Asociația Națională a Birourilor de Consiliere pentru Cetățeni, APADOR-CH – Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki, Asociația Accept, Asociația EPAS, Asociația FRONT, Asociația Mame pentru Mame, Asociația Română Anti-SIDA, Asociația Secular Umanistă din România (ASUR), Asociația Solidaritate pentru Libertatea de Conștiință, Centras – Centrul de Asistență pentru Organizații Nonguvernamentale, Centrul de Studii în Idei Politice, Centrul Educația 2000+, Centrul FILIA, Centrul Parteneriat pentru Egalitate, Centrul pentru Jurnalism Independent, CeRe – Centrul de Resurse pentru Participare Publică, ECPI – Centrul Euroregional pentru Inițiative Publice, Fundația Parteneri pentru Dezvoltare Locală, Fundația Soros, Fundația Tineri pentru Tineri, Grupul Român pentru Apărarea Drepturilor Omului – GRADO, Centrul Rațiu pentru Democrație, Roma Education Fund România, Societatea Academică din România, Societatea pentru Educație Contraceptivă și Sexuală și SoLib – Societatea pentru Libertate Individuală.

Mădălina Prundea