Confuzia dintre mențiunile „a se consuma până la” și „a se consuma de preferință înainte de” reprezintă una dintre cele mai frecvente cauze ale risipei alimentare în rândul consumatorilor. Deși ambele informații apar pe etichetele produselor, acestea au semnificații diferite și joacă un rol esențial în evaluarea corectă a siguranței și calității alimentelor. Corina Pelin, dietetician autorizat, a explicat pentru Digi24.ro modul în care aceste indicații trebuie interpretate și a detaliat categoriile de produse alimentare cărora li se aplică fiecare dintre ele.
Interpretarea greșită a acestor mențiuni conduce, în numeroase cazuri, la aruncarea unor produse care sunt încă sigure pentru consum. Acest comportament are consecințe atât asupra siguranței alimentare, cât și asupra sustenabilității, contribuind în mod direct la amplificarea fenomenului de risipă alimentară.
„Data limită de consum” vs. „data durabilității minimale”: Ce înseamnă și cum se diferențiază
„Un aspect esențial îl reprezintă necesitatea unei înțelegeri corecte și unitare a termenelor de valabilitate înscrise pe etichetele produselor alimentare. Este important ca publicul să distingă clar între cele două tipuri de mențiuni frecvent întâlnite pe ambalaje, întrucât acestea au semnificații diferite și implicații distincte atât în ceea ce privește siguranța consumului, cât și calitatea produselor.
Formularea „A se consuma până la data de…” indică termenul-limită de siguranță alimentară, respectiv intervalul în care produsul poate fi consumat fără riscuri pentru sănătate, cu respectarea condițiilor adecvate de depozitare. După depășirea acestei date, alimentul nu mai este considerat sigur, existând riscul alterării sau al dezvoltării unor microorganisme care pot afecta sănătatea consumatorilor.
Cea de-a doua mențiune, „A se consuma de preferință înainte de…”, se referă la durabilitatea minimală a produsului, adică perioada în care acesta își păstrează caracteristicile de calitate în condiții optime de păstrare. Această formulare nu vizează siguranța alimentară, ci aspecte precum gustul, textura, aroma sau valoarea nutritivă. După această dată, produsul poate rămâne consumabil dacă a fost depozitat corespunzător, însă este posibil ca proprietățile sale organoleptice și calitative să fie ușor diminuate. ”, potrivit sursei Digi24.ro
Ce alimente intră în aceste categorii
În funcție de aceste două tipuri de etichetare, produsele alimentare se împart în mod natural în două categorii: alimente cu grad ridicat de perisabilitate, care necesită un consum rapid și condiții stricte de depozitare, și produse cu o stabilitate mai mare, ce își păstrează proprietățile pentru perioade mai îndelungate.
„A se consuma până la data de…”
În această categorie sunt incluse alimentele ușor alterabile, care impun condiții riguroase de păstrare și un consum într-un interval scurt. Este vorba, în principal, despre carne proaspătă, pește și fructe de mare, preparate din carne, lapte și produse lactate proaspete - precum iaurturile sau brânzeturile moi - dar și ouăle ori mâncărurile gătite și refrigerate. În cazul acestor produse, respectarea datei-limită este esențială, deoarece depășirea termenului poate favoriza dezvoltarea unor microorganisme periculoase, precum Salmonella, Listeria sau Escherichia coli, ceea ce poate reprezenta un risc direct pentru sănătate.
„A se consuma de preferință înainte de…”
În cea de-a doua categorie se regăsesc produsele cu o durată mai mare de conservare, care nu prezintă același grad de perisabilitate. Printre acestea se numără pastele făinoase, orezul, făina, fasolea uscată, semințele, conservele, biscuiții, ciocolata și alte produse uscate sau ambalate. Aceste alimente pot fi consumate și după data indicată, fără a pune în pericol siguranța consumatorului, cu condiția să fi fost depozitate corespunzător.”, a mai precizat specialistul
Totuși, în cazul produselor uscate, trebuie avut în vedere faptul că pot apărea riscuri specifice atunci când acestea nu sunt depozitate corespunzător.
De exemplu, în cazul gemurilor sau dulcețurilor, în special după deschiderea recipientului, lipsa unor condiții adecvate de igienă și temperatură poate favoriza apariția mucegaiului la suprafață. În astfel de situații, simpla îndepărtare a stratului vizibil nu este suficientă, întrucât microorganismele și toxinele generate de acestea se pot extinde în întreaga compoziție, făcând produsul impropriu consumului.
În mod similar, alte alimente, precum arahidele, untul de arahide sau porumbul depozitat necorespunzător, pot fi contaminate cu mucegaiuri producătoare de aflatoxine, substanțe cu potențial cancerigen. Astfel de riscuri nu sunt determinate de data de valabilitate în sine, ci de modul de păstrare, ceea ce evidențiază importanța respectării condițiilor corecte de depozitare pentru menținerea siguranței alimentare.”, conchide dieteticianul autorizat Corina Pelin
