De la benzi adezive lipite peste gură în timpul somnului și inele inteligente care analizează fiecare etapă a nopții, până la suplimente cu magneziu, fructe înainte de culcare și lumină roșie în dormitor, tot mai mulți tineri încearcă să-și optimizeze odihna printr-un fenomen devenit viral pe rețelele de socializare denumit „sleepmaxxing”. Specialiștii spun însă că, deși unele recomandări sunt susținute de dovezi științifice, altele au puține beneficii demonstrate și pot deveni chiar periculoase atunci când sunt urmate fără sfatul unui medic.
Ce este „sleepmaxxing” și de ce a devenit atât de popular
După ani de zile în care lipsa somnului era privită aproape ca un semn al succesului și al productivității, rețelele sociale promovează acum exact opusul: ideea că performanța, sănătatea și chiar aspectul fizic depind de un somn cât mai bun. Acest nou curent poartă numele de „sleepmaxxing”, un termen apărut pe rețelele sociale și folosit pentru a descrie toate metodele prin care oamenii încearcă să maximizeze durata și calitatea somnului.
Videoclipurile dedicate fenomenului au strâns milioane de vizualizări și prezintă adevărate ritualuri de seară: camere răcite la temperatura ideală, măști de dormit, benzi nazale, dispozitive inteligente care monitorizează fiecare minut de somn, lumini roșii, suplimente alimentare și chiar anumite fructe consumate înainte de culcare.
Pentru generația Z, „sleepmaxxing” a devenit echivalentul unei rutine complexe de îngrijire. Nu este vorba doar despre odihnă, ci despre promisiunea unei concentrări mai bune, a unui sistem imunitar mai puternic, a unei stări psihice echilibrate și chiar a unui aspect fizic îmbunătățit.
Ce spun specialiștii: Multe recomandări sunt, de fapt, reguli clasice pentru un somn sănătos
Experții în medicina somnului spun că partea bună a fenomenului este faptul că îi determină pe oameni să acorde mai multă atenție odihnei. Ani la rând, somnul a fost neglijat, deși studiile au arătat în mod repetat că un adult are nevoie, în general, de cel puțin șapte ore de somn pe noapte pentru a reduce riscul de boli cardiovasculare, diabet, depresie și scăderea performanțelor cognitive.
Potrivit specialiștilor citați de Harvard Health, multe dintre practicile promovate de adepții „sleepmaxxing” coincid cu regulile clasice de igienă a somnului, recomandate de ani de zile în medicina somnului.
Câte ore ar trebui să dormim pe noapte
„Necesarul de somn zilnic este variabil și depinde de vârsta fiecărei persoane în parte. Dacă, atunci când vorbim de bebeluși/copii mici, organismul are nevoie între 14 și 17 ore de somn/zi, odată cu înaintarea în vârstă, la viața de adult, un necesar, în medie, ar putea fi între 7 și 9 ore de somn/zi, iar la oamenii în vârstă, peste 65 de ani, intervalul poate fi între 6-8 ore de somn.
Acest interval orar este diferit în funcție de organismul fiecărei persoane în parte și nu putem spune că există o regulă scrisă care funcționează în fiecare caz la fel.”, a explicat pentru Digi24 Răzvan Lungu, medic pneumolog atestat în somnologie
Recomandările trend-ului viral: dormitor rece, întuneric și program fix de somn
„Pentru un somn odihnitor pe parcursul nopții, fiecare persoană trebuie să adopte și să mențină câteva obiceiuri încă din timpul zilei. În primul rând, este recomandat să evităm, cât de mult posibil, folosirea/expunerea la lumina ecranelor înainte de culcare. Lumina albastră a ecranelor (telefon, tabletă, tv) ne poate păcăli creierul și îl poate face atent în alte direcții, fără să mai secrete suficientă melatonină, hormon important pentru odihnă.
Organismul uman are nevoie de o perioadă de adaptare înainte de ora de somn, prin care să se refacă și să se relaxeze, după ce a trecut printr-o serie de transformări (stres, agitație, muncă) în timpul zilei. Astfel, lumina din încăpere, înainte cu o oră, două de somn, nu trebuie să fie una puternică, ci una caldă, poate chiar o lumină ambientală.
Adaptabilitatea la un program ține de fiecare persoană în parte și de modul cum își gestionează rutina zilnică. Este indicat să respectăm un program în ceea ce privește ora de somn, cu o oră de culcare și de trezire asemănătoare în fiecare zi, indiferent de ziua săptămânii. Ora de culcare ar fi bine să fie, aproximativ, până în ora 11 seara, iar ora de trezire poate varia în funcție de programul fiecăruia (de la 7 până la 9 dimineața).”, a mai adăugat medicul
Care este temperatura optimă pentru somn
„Pentru un somn de calitate, odihnitor, se recomandă temperaturi mai scăzute în locuință, mai exact între 18 și 20 de grade Celsius. Însă, când vorbim de o setare optimă, temperatura confortabilă pentru somn este diferită de la o persoană la alta. Sunt persoane care pot dormi cu o setare a căldurii pe timpul nopții chiar și la 19 grade Celsius, dar și alte persoane care preferă peste 23-24 de grade Celsius.”, a mai precizat medicul atestat în somnologie
De la ceasuri inteligente la inele care măsoară somnul: când tehnologia ajută ori devine o problemă
Un capitol important din „sleepmaxxing” îl reprezintă dispozitivele de monitorizare a somnului. Ceasurile inteligente, inelele și brățările promit informații despre durata somnului, fazele acestuia, puls, temperatură și nivelul de oxigen din sânge. Pentru mulți utilizatori, aceste date sunt utile deoarece îi ajută să identifice obiceiurile care le afectează odihna.
Totuși, potrivit specialiștilor de la Harvard, toate aceste dispozitive nu oferă întotdeauna măsurători perfect exacte și nu pot înlocui investigațiile medicale dedicate tulburărilor de somn. Mai mult, unii oameni ajung să devină atât de preocupați de scorurile afișate de aplicații încât dezvoltă anxietate legată de propriul somn. Fenomenul este cunoscut sub denumirea de ortosomnie și descrie preocuparea excesivă pentru obținerea unui „somn perfect”, măsurat prin indicatorii unui dispozitiv, chiar dacă persoana se simte odihnită.
Banda adezivă peste gură este una dintre cele mai controversate practici
Una dintre imaginile devenite simbolul fenomenului viral este aceea a persoanelor care dorm cu gura lipită cu bandă adezivă, în ideea că astfel vor respira exclusiv pe nas. Specialiștii atrag însă atenția că această practică nu este susținută de dovezi solide și poate deveni periculoasă. Respirația orală poate avea numeroase cauze, inclusiv alergii, deviație de sept, polipi nazali sau apnee obstructivă în somn. Acoperirea gurii nu rezolvă problema de bază și poate chiar îngreuna respirația la unele persoane.
Experții recomandă ca persoanele care sforăie frecvent, se trezesc obosite sau au pauze de respirație în timpul somnului să consulte un medic specialist, în loc să încerce soluții promovate pe internet.
Lumina roșie și alte gadgeturi scumpe nu au beneficii demonstrate
În videoclipurile despre „sleepmaxxing” apar frecvent lămpi cu lumină roșie, difuzoare de aromaterapie, aparate care generează zgomot alb și numeroase dispozitive promovate drept esențiale pentru un somn perfect. În cazul luminii roșii, dovezile sunt încă insuficiente pentru a demonstra că aceasta îmbunătățește în mod semnificativ calitatea somnului. Specialiștii spun că este mai importantă reducerea expunerii la lumina puternică și la ecranele telefoanelor decât utilizarea unor dispozitive costisitoare. În schimb, zgomotul alb poate fi util pentru unele persoane, deoarece maschează sunetele din mediul înconjurător și reduce trezirile provocate de zgomote.
Editor : C.S.
