O a treia licitaţie pentru vânzarea Şantierului Naval Mangalia va avea loc pe 28 august, după ce nu a fost prezentată nicio ofertă la cea de-a doua, de miercuri, 29 iulie. Conform deciziei Adunării Creditorilor, preţul de pornire va fi acelaşi, de 184 de milioane de euro.
După două licitaţii fără ofertanţi, urmează o nouă încercare de vânzare a Şantierului Naval Damen Mangalia, aflat în prezent în faliment. Termenul stabilit este 28 august, iar înscrierile se pot face până pe 26 august, ora 14.00, potrivit News.ro.
Conform datelor prezentate de CITR, lichidatorul companiei, în continuare este vizată o vânzare în bloc, respectiv un singur pachet de active imobile şi mobile, destinate asigurării desfăşurării activităţii şantierului naval, cu excepţia creanţelor şi a participaţiilor.
Condiţii neschimbate faţă de primele două licitaţii
Conform CITR, tranzacţia prin care se transferă dreptul de proprietate va îmbrăca forma unui transfer al afacerii iar preţul de pornire va fi tot de 184 milioane de euro, fără TVA.
Licitaţia va avea loc vineri, 28 august 2026, ora 14.00.
Caietul de sarcini este vândut la preţul de 10.000 de euro (fără TVA) iar documentaţia de înscriere la licitaţie va fi depusă sau transmisă prin e-mail până miercuri, 26 august, ora 14.00.
Cei care doresc să participe trebuie să achite o garanţie de participare de 10% din preţul de pornire fără TVA, respectiv 18,4 milioane de euro.
Condiţiile au fost stabilite de Adunarea Creditorilor, controlată de Damen prin diferite companii din subordine, în ultima întâlnire din 26 mai 2026, când a stabilit strategia de vânzare a şantierului naval din Mangalia.
Conform deciziei de atunci, vor fi cel puţin şase licitaţii, fiecare la valoarea de piaţă de 184 de milioane de euro şi nu la cea de lichidare, de 84 de milioane de euro.
La finalul lunii mai, reprezentanţii Guvernului României au oferit Rheinmetall un contract de 920 de milioane de euro pentru construcţia a patru nave militare, fiind vizată şi preluarea şantierului din Mangalia în acest preţ.
Finanţat prin Programul SAFE, finalizarea integrală a proiectului ar trebui să se desfăşoare într-un termen de execuţie extrem de strâns, respectiv 2030.
Între timp, toţi cei 1.011 angajaţi au primit decizii de concediere, ultimele contracte fiind încheiate din 15 iulie 2026.
Interesul Rheinmetall pentru şantier, manifestat dar nefinalizat
Într-un comunicat de presă din 5 mai 2026, Rheinmetall anunţa că ia în considerare preluarea şantierului naval din Mangalia, în colaborare cu gigantul maritim MSC.
„Preluarea şantierului naval falimentar din Mangalia de către Rheinmetall şi MSC ar deschide perspective pozitive pentru viitorul industriei navale şi de apărare din România şi ar marca începutul unei noi ere”, transmiteau la acel moment reprezentanţii companiei germane.
„Rheinmetall AG analizează, în strânsă cooperare cu compania elveţiană MSC, realizarea unor investiţii substanţiale în acest amplasament şi transformarea şantierului într-un hub cu dublă utilizare, atât pentru construcţii navale militare, cât şi civile”, se mai arăta în comunicat.
La primele licitaţii organizate pentru vânzarea şantierului, niciun investitor nu s-a prezentat. Nici Rheinmetall.
Poziţia ministrului Apărării faţă de neprezentarea Rheinmetall la licitaţie
În contextul neprezentării vreunei oferte la prima licitaţie, din 29 iunie, News.ro i-a întrebat pe Radu Miruţă, ministrul Apărării, şi pe Irineu Darău, ministrul Economiei, dacă există un termen prevăzut până la care Rheinmetall să preia şantierul din Mangalia şi dacă au fost cerute explicaţii pentru faptul că nu s-au prezentat la licitaţie.
De asemenea, dacă până la sfârşitul anului, când ar putea avea loc ultima din cele şase licitaţii la preţul de pornire de 184 milioane de euro, Rheinmetall tot nu se prezintă, cum pot fi respectate calendarul asumat în cadrul programului SAFE şi planul de începere a livrărilor efective, care ar trebui să debuteze în 2028 şi să fie finalizat integral până în 2030?
„Interacţiunea statului român pentru criteriile de cooperare este gestionată de Ministerul Economiei, cel care reprezintă statul la şantierul naval”, a transmis Radu Miruţă, ministrul Apărării, pentru News.ro.
Anterior, în aceeaşi conferinţă de presă din 28 aprilie, recunoştea că întârzierea preluării va însemna că se va construi mai puţin în România.
„Am auzit că astăzi (28 aprilie, n.r.) şantierului i s-a declanşat şi procedura de faliment. Este o etapă prin care firma Rheinmetall poate să intre în administrarea acelui şantier şi este o provocare a Guvernului României ca acest lucru să se întâmple cât mai repede. Cu cât se va întâmpla mai târziu, cu atât bucata care se va construi acolo probabil că va fi mai mică, chiar dacă Rheinmetall are obligaţia sub sancţiunea unor penalităţi să construiască acolo”, declara Miruţă.
Întrebat vineri, 17 iulie, într-o conferinţă de presă, dacă a discutat cu reprezentanţii companiei Rheinmetall de ce nu s-au prezentat la licitaţia pentru preluarea Şantierului Naval Mangalia, a pasat din nou lucrurile la colegul din Executiv.
„Interacţiunea asta o face Ministerul Economiei, nu o face Ministerul Apărării. Ministerul Apărării este beneficiarul acestor produse. Am folosit instrumentul de a primi aceste nave, condiţionând cu celelalte ministere ca ele să se producă în România, pot doar să bănuiesc. Valoarea de lichidare a Şantierului Naval de la Mangalia - 2 Mai este undeva la 87 de milioane de euro, din ce ştiu eu când eram ministrul Economiei. Iar datoriile în dispută sunt undeva la 190”, a declarat Radu Miruţă.
El a precizat că cel mai probabil cei interesaţi de preluarea şantierului aşteaptă ca preţul să scadă până la valoarea reală a acestuia.
„Pe procedura de scoatere la licitaţie a valorilor de acolo, ea scade pe măsură ce nu se prezintă cineva. Îmi imaginez că cei care ar putea fi interesaţi aşteaptă să scadă preţul până la valoarea reală, neplătind altcineva problemele pe care statul român le-a generat în interacţiunea veche cu fosta companie. Bănuiesc că acesta ar putea fi un răspuns. Sunt absolut convins că atâta timp cât condiţionarea producerii acestor nave este legată şi de celelalte contracte, ar fi o pierdere enormă, greu de cuantificat dacă compania ar renunţa la acest contract”, a subliniat Radu Miruţă, deşi se ştie oficial că sunt programate 6 licitaţii, toate la acelaşi preţ.
Întrebat dacă a discutat cu ministrul Economiei şi dacă acesta a luat legătura cu reprezentanţii de la Rheinmetall pentru a afla de ce compania nu s-a prezentat la licitaţie, a evitat un răspuns concret.
„Legea spune că se scoate la licitaţie şantierul, oricine se poate prezenta. Pe de altă parte, contractul făcut de noi, cu condiţiile de cooperare, îi obligă pe cei de la Rheinmetall să facă aceste lucruri la Şantierul Naval Mangalia - 2 Mai. Vă întreb pe dumneavoastră, dacă valoarea unui bun este de 84 de milioane sau de 87 de milioane şi cineva cere pe el 197 diferenţa de la 84 la 197, în dispută, fiind ca o consecinţă a gestionării statului român cu o altă companie a acestui şantier, intuiesc că noua companie nu vine să plătească 197 pentru a acoperi gaura pe care statul român în interacţiune cu această altă companie a făcut-o”, a mai declarat Radu Miruţă.
Reacţia ministrului Economiei la neprezentarea Rheinmetall
Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului (MEAT) este acţionar majoritar la Şantierul naval 2 Mai Mangalia care, la rândul său, este acţionar majoritar (51%) la Damen Mangalia (DSMa).
„În prezent, din punct de vedere juridic, drepturile decizionale cu privire la DSMa aparţin administratorului judiciar CITR şi Damen, care deţine în mod direct şi împreună cu societăţi afiliate circa 97% din masa credală (datorii, n.r.) declarată în procedura insolvenţei. Acestor entităţi le revine, aşadar, răspunderea pentru derularea ulterioară a operaţiunilor de la DSMa şi evitarea lichidării acesteia”, a transmis pentru News.ro Irineu Darău, ministrul Economiei, înaintea desfăşurării celei de-a doua licitaţii.
„MEDAT subliniază că, din punct de vedere juridic, statul român nu poate interveni în procedura de faliment aflată în desfăşurare. Întreaga gestiune, conservare şi procedură de valorificare a activelor au trecut exclusiv în atribuţia lichidatorului judiciar desemnat (CITR), sub controlul judecătorului sindic. În ciuda contextului juridic complex, activele industriale rămân de o importanţă strategică majoră pentru România. MEDAT a menţinut un dialog deschis cu potenţialii investitori industriali”, a adăugat ministrul Darău.
„În cadrul evaluărilor tehnice, concernul industrial Rheinmetall a semnalat oficial că dimensiunea totală a activelor de la Mangalia depăşeşte nevoile sale curente, concentrate strict pe zona de producţie militară. Din acest motiv, Rheinmetall a analizat participarea la licitaţie printr-un consorţiu comun cu gigantul transporturilor maritime MSC, entitate capabilă să preia şi să opereze componenta comercială/ civilă a şantierului. Faptul că acest consorţiu nu s-a înscris la prima strigare ţine strict de strategia comercială a investitorilor privaţi şi de analiza structurii de active scoase la vânzare”, a mai transmis ministrul Darău.
Întrebat într-o conferinţă de presă susţinută pe 22 iulie, care este suma din SAFE destinată modernizării Şantierului Naval Mangalia, a evitat un răspuns.
„Problema nu se pune aşa. Pe de o parte, avem un litigiu internaţional şi o societate în faliment, să zicem, de stat, împreună cu fostul partener - Damen. Nu putem şterge cu buretele această situaţie. Adică falimentul e guvernat de nişte legi, ajungi în procese, mai există şi litigiul internaţional. Ce înseamnă asta? Că în afară de terenul care este al statului, da, deci fizic spaţiul de sub acel şantier, restul lucrurilor, inclusiv echipamentele, aparţin acestei societăţi falimentare. Aceasta este realitatea astăzi”, a declarat ministrul interimar al Economiei.
Darău a lăsat să se înţeleagă că o posibilă decizie a investitorilor ar putea fi legată de o decizie a instanţei care s-ar putea pronunţa în septembrie referitor la modul de organizare al licitaţiilor. La ultima întâlnire din 26 mai 2026, când a stabilit strategia de vânzare a şantierului naval din Mangalia, Adunarea Creditorilor, controlată de Damen prin diferite companii din subordine, a decis organizarea a şase licitaţii lunare succesive, la un preţ de pornire de 184 milioane de euro (cât ar fi estimată valoarea de piaţă) şi nu la valoarea de lichidare de 84 de milioane de euro.
„Aşa s-a decis, la rând şase luni consecutive, cu valoarea cea mai mare posibilă, 184 de milioane, respectiv e un proces care are în septembrie un termen, dacă îmi amintesc bine, 28 septembrie, în care administratorul judiciar cere altfel de traseu şi pe de altă parte, noi, ca stat, observăm această situaţie şi căutăm şi noi instrumentele pe care le avem la dispoziţie”, a transmis Irineu Darău.
El a adăugat că statul român a condiţionat companiei Rheinmetall plata celor 920 de milioane de euro din SAFE pentru investiţia de la Mangalia.
„Trebuie să înţelegem foarte clar ce poate face un administrator judiciar, ce poate face un privat care a fost acolo şi care are peste 95% din masa credală, adică Damen, ce poate face un viitor privat care vrea să investească. Nu este, dacă vreţi, un proces pe care să îl controlăm la zi sau la săptămână. Ar fi ilegal să încercăm aşa ceva şi sunt foarte transparent în treaba asta, dar noi practic am condiţionat acele întregi 920 de milioane de euro din SAFE de investiţia şi construcţia concretă la Mangalia. Cred că este tot ce puteam face”, a concluzionat Darău.
Editor : Ș.R.
