Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a aprobat planul Transelectrica pentru dezvoltarea rețelei electrice de transport în perioada 2026-2035. Documentul cuprinde 117 lucrări de investiții, iar compania trebuie să prezinte, în termen de 30 de zile, un program pentru accelerarea proiectelor nefinalizate care contribuie la creșterea capacității de schimb al energiei cu Ungaria și Bulgaria.
Planul de dezvoltare a rețelei electrice de transport stabilește investițiile pe care Transelectrica trebuie să le realizeze în următorul deceniu. Din cele 117 lucrări incluse în document, 25 reprezintă obiective complet noi.
Investițiile vizează modernizarea liniilor și a stațiilor electrice, închiderea inelului național de 400 kV, creșterea capacității de transport și de interconectare, precum și digitalizarea rețelei.
„Am aprobat un plan care nu este doar o listă de investiții, ci un angajament de a pregăti rețeaua românească de transport pentru economia energetică a următorului deceniu. Obiectivele sunt mai multă producție regenerabilă, mai multă stocare și mai puține blocaje în sistem”, a declarat președintele ANRE, George Niculescu.
Transelectrica trebuie să prezinte un program de accelerare în 30 de zile
O atenție specială este acordată lucrărilor care ar trebui să crească posibilitățile României de a importa și exporta energie. ANRE a impus Transelectrica să accelereze proiectele nefinalizate incluse atât în planul de dezvoltare a rețelei, cât și în Planul de acțiuni pentru creșterea capacității transfrontaliere.
Programul de accelerare trebuie transmis Autorității în cel mult 30 de zile și va fi verificat trimestrial. Documentul va trebui să arate și în ce măsură pot contribui tehnologiile moderne la creșterea capacității disponibile pentru comerțul transfrontalier. Printre soluțiile avute în vedere se numără monitorizarea dinamică a capacității liniilor și utilizarea conductoarelor de înaltă temperatură.
„România a depășit ținta europeană legată de gradul de interconectare, dar lecțiile recente ne arată cât de importantă este capacitatea de interconectare pentru a depăși momente delicate pentru Sistemul Energetic Național, precum cele în care este nevoie, temporar, de un volum mai ridicat al importurilor de energie electrică. Astfel, obiectivul nu trebuie să fie doar ținta UE, ci cât mai mult din capacitatea transfrontalieră”, a explicat George Niculescu.
România a depășit ținta UE de interconectare, dar nu și toate obiectivele privind schimburile de energie
Gradul de interconectare al României a ajuns la 18,5% în 2024, depășind ținta europeană de 15%. Acest indicator arată raportul dintre capacitatea de schimb transfrontalier și capacitatea instalată de producție din țară.
Separat, raportul de monitorizare pentru 2025 arată că România nu a atins integral, la frontierele cu Ungaria și Bulgaria, obiectivul privind punerea la dispoziția comerțului transfrontalier a cel puțin 70% din capacitatea elementelor critice ale rețelei.
Din acest motiv, ANRE solicită accelerarea lucrărilor care pot elimina blocajele și pot crește cantitatea de energie care poate fi transferată efectiv peste graniță.
Planul urmărește racordarea și integrarea noilor capacități de producție și stocare, precum și transportarea energiei din zonele cu resurse regenerabile ridicate către marile centre de consum.
Investițiile ar trebui să reducă aglomerarea rețelei, să ofere mai multă flexibilitate producătorilor, operatorilor de stocare și consumatorilor și să crească siguranța sistemului energetic. ANRE susține că dezvoltarea infrastructurii va permite și integrarea mai profundă a României în piața europeană de energie, oferind totodată mai multă predictibilitate investitorilor și consumatorilor industriali.
Planul transpune în proiecte concrete angajamentele asumate de România prin Strategia energetică națională, Planul național integrat în domeniul energiei și schimbărilor climatice și planul european de dezvoltare a rețelei pentru următorii zece ani.
Opt dintre proiectele incluse în document, care reunesc 25 de lucrări, sunt proiecte europene de interes comun sau mutual, dezvoltate în cadrul planificării coordonate de Rețeaua Europeană a Operatorilor de Transport și de Sistem pentru Energie Electrică.
Printre acestea se numără interconectarea dintre România și Ungaria și proiectul de rețea inteligentă CARMEN, care presupune folosirea unor tehnologii avansate pentru monitorizarea, automatizarea și controlul fluxurilor de energie.
Editor : A.D.
