Redacția Digi24.ro a intrat în posesia unui draft al bugetului de stat pentru 2026, document care arată cum ar urma să fie împărțiți banii între principalele ministere și programe guvernamentale. Proiectul este însă încă în lucru, iar forma finală ar urma să fie trimisă în Parlament abia la finalul săptămânii viitoare, după noi discuții în coaliția de guvernare. Cristian Păun, profesor de economie, spune pentru Digi24.ro că actuala construcție bugetară pleacă de la „premise mult mai realiste” decât cele folosite în ultimii ani, atât în privința creșterii economice, cât și a veniturilor estimate la buget.
Potrivit documentului analizat de Digi24.ro, printre cele mai mari alocări bugetare se numără Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, cu aproximativ 57,7 miliarde de lei, urmat de Educație, cu aproximativ 57,3 miliarde de lei, Apărare, cu circa 44 de miliarde de lei, și Transporturi, cu aproximativ 37,4 miliarde de lei.
În același timp, cheltuielile pentru pensii ar urma să ajungă la aproximativ 158 de miliarde de lei, una dintre cele mai mari presiuni asupra bugetului.
„În primul și în primul rând, trebuie spus că, per total, bugetul pleacă de la niște premise mult mai realiste decât ce s-a făcut în trecut, în ultimii doi-trei ani. Atât pe partea de creștere economică, cât și pe partea de încasări la bugetul statului”, a declarat Cristian Păun pentru Digi24.ro.
Potrivit economistului, construcția bugetară arată și o preocupare mai mare pentru menținerea deficitului sub control și pentru limitarea cheltuielilor care nu sunt legate direct de investiții.
„Este un buget mai realist. Nu neapărat pot să spun că este extrem de realist, dar este mult mai realist decât ce am văzut în ultimii ani. Există o grijă pentru a tempera cât se poate de mult cheltuielile și, de preferat, acele cheltuieli care nu au legătură directă cu investițiile sau cu cofinanțarea fondurilor europene”, a explicat acesta.
Citește și: EXCLUSIV Schița bugetului pe 2026: instituțiile care vor primi cei mai mulți bani. ÎCCJ, fonduri de două ori mai mari decât în 2025 (surse)
Educația pierde bani, Apărarea câștigă
Draftul analizat de Digi24.ro arată și modificări în alocările bugetare pentru unele ministere. În cazul Educației, reducerea ar fi legată în principal de scăderea cheltuielilor de personal.
„Faptul că la Educație se pun bani mai puțini vine pe fondul acceptării reducerii cu 10% a cheltuielilor, în special prin renunțarea la sporul de doctorat în universități. De aici a venit această reducere și cu siguranță a fost luată în considerare în construcția bugetului”, spune economistul.
În schimb, creșterea bugetului pentru Apărare ar putea avea legătură cu investiții și proiecte europene în domeniul militar.
„Eu sper că această creștere vine în special pentru că este nevoie de cofinanțare a unor proiecte care urmează să înceapă pe programe europene de creștere a capacităților de apărare și de investiții în industria de apărare”, a declarat Păun.
Potrivit economistului, alte modificări din structura bugetului pot avea legătură cu programe sociale sau cu eventuale măsuri de sprijin pentru populație: „În rest, partea cu alte ministere, probabil la Muncă, se are în vedere scheme de compensare pentru energie electrică și pentru gaz, în contextul creșterii prețului la energie. De asemenea, pot fi avute în vedere continuarea unor programe de asistență socială sau facilități fiscale pentru anumite categorii, cum ar fi persoanele cu dizabilități”.
Una dintre prioritățile construcției bugetare, a explicat acesta, este menținerea investițiilor finanțate din fonduri europene și din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR): „Aceste proiecte au nevoie de un fel de capital de lucru. Statul trebuie să deconteze cheltuielile într-o primă fază și apoi să ceară contravaloarea acestora de la bugetul Uniunii Europene. De aceea este important ca aceste sume să fie prevăzute în buget”.
Presiunea pensiilor asupra bugetului
Una dintre cele mai mari cheltuieli rămâne sistemul public de pensii, iar economistul avertizează că, pe termen mediu, acesta va deveni tot mai dificil de susținut.
„Din păcate, sistemul public de pensii va deveni problematic mai ales după anul 2030, când încep să intre la pensie decrețeii. Pilonul 1 devine încet-încet greu de finanțat și de susținut”, a explicat Păun.
Potrivit acestuia, situația este agravată de scăderea populației active și de migrația forței de muncă: „Cei care vin din urmă sunt mai puțini și sunt foarte afectați de migrație. În plus, se trăiește mai mult în România, ceea ce înseamnă că pensiile trebuie plătite pentru o perioadă mai lungă”.
România a ratat în trecut o reformă, spune el, care ar fi putut echilibra sistemul de pensii: „Ar fi fost bine ca pensia românilor să fie formată o treime din Pilonul 1, o treime din Pilonul 2 și o treime din Pilonul 3. Din păcate, avem în continuare o pondere foarte mare a Pilonului 1”.
„Foarte probabil ca în câțiva ani pensia de stat să ajungă o glumă proastă, pentru că nu vom avea resurse suficiente pentru a o susține fără să aruncăm în aer bugetul sau să creștem foarte mult taxele”, a avertizat acesta.
Inflația scade, dar există riscuri
În privința inflației, Cristian Păun spune că datele recente indică o temperare a creșterii prețurilor.
„Dacă în decembrie era în jur de 9,6%, acum este undeva la 8,5-8,7%. Tendința este de temperare”, a explicat economistul.
El a avertizat însă că evoluțiile geopolitice ar putea influența acest trend, în special dacă conflictul din Orientul Mijlociu se extinde și afectează piețele energetice: „Depinde foarte mult cât de mult va dura conflictul și de amploarea conflictului din zona Golfului. Pe de altă parte depinde foarte mult de ce va face statul ca răspuns în cazul unei posibile creșteri a prețurilor la carburanți, energie sau gaz”.
Economistul a atras atenția că o mare parte din prețul carburanților este reprezentată de taxe, nu de costul petrolului: „În prețul carburantului de la pompă, doar aproximativ 2-2,5 lei reprezintă efectiv prețul petrolului. Restul sunt taxe. Dacă prețul petrolului ar crește, statul ar putea interveni prin ajustarea taxelor sau a TVA pentru a limita impactul asupra populației”.
Acesta a avertizat totodată că autoritățile ar trebui să evite explicațiile simpliste privind scumpirile, așa cum s-a întâmplat în trecut.
„Să nu repetăm situația din 2022, când foarte multe creșteri de prețuri au fost puse exclusiv pe seama războiului din Ucraina. În realitate, statul are un rol important în formarea prețurilor la energie și combustibili”, a spus acesta.
În ansamblu, proiectul de buget ar urmări o țintă de deficit de aproximativ 6% din PIB, pe care economistul o consideră rezonabilă în actualul context economic.
„Lucrurile sunt totuși sub control astfel încât deficitul să nu explodeze și economia reală să își regăsească treptat suflul”, a concluzionat Cristian Păun pentru Digi24.ro.
