Comisia Europeană va propune în următoarele săptămâni o taxă digitală pentru a finanţa redresarea în urma pandemiei de COVID-19, care se va aplica la sute de companii, majoritatea europene, a declarat, vineri, Margrethe Vestager, vicepreşedintele executiv pentru o Europă pregătită pentru era digitală, pentru Reuters.
Într-o încercare de a sprijini creşterea şi de a trece la o economie mai digitală şi mai verde, cele 27 de state membre UE au fost de acord să se împrumute în comun cu 750 miliarde de euro pentru un fond de redresare post-pandemie.
Împrumutul va fi achitat în 30 de ani din noi taxe, inclusiv pe economia digitală şi emisiile de CO2.
Un număr de 130 de state au ajuns, joi, la un acord asupra unei reforme a impozitării companiilor multinaţionale, ce prevede în special instituirea unui impozit minim pe profit, ''de cel puţin 15%'', a anunţat Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD). Vestager a salutat acordul, dar a precizat că UE va iniţia taxa sa digitală, deşi nu a precizat la ce nivel va fi.
“Dacă putem obține un sprijin total și să implementăm taxarea iar dacă autoritățile fiscale au resursele pentru a încasa taxele, atunci, unele dintre companiile care plătesc foarte puține taxe sau deloc astăzi, vor contribui în societățile unde își derulează afacerile”, a declarat ea pentru Reuters.
Oficialul a explicat că taxa digitală a UE are obiective diferite faţă de ce s-a stabilit la reuniunea OECD, iar domeniul de aplicare "este mai extins", transmite Agerpres.
"În timp ce impozitul stabilit de OECD este pentru cele mai mari 100 de companii, aceasta vizează mult mai multe companii. Taxa digitală va afecta în principal firmele europene, dar şi pe altele", a declarat Vestager.
„Apreciez că pentru o companie, indiferent cum îl numești, este un cost”, a mai spus ea, adăugând că firmele ar trebuie să vadă acest lucru ca un cost normal în a face afaceri în Europa.
Aceasta a refuzat să ofere detalii despre ce companii vor fi afectate sau de amploarea taxării. Comisia a stabilit momentan data de 14 iulie pentru a face anunțul.
Cum vrea UE să finanțeze datoriile redresării economice post-Covid
Liderii UE au convenit, anul trecut, asupra unei datorii comune a blocului, din care să fie finanțate cele 750 de miliarde puse la dispoziția statelor membre pentru redresarea post-COVID-19, însă aceștia au evitat în mod convenabil discuțiile cu privire la modul în care va fi rambursată suma.
Comisia Europeană a început să pregătească o propunere de a ridica o serie de noi taxe la nivelul UE pentru a rambursa sutele de miliarde în următoarele trei decenii. Dimensiunea pachetului de recuperare al UE a fost convenită la 750 miliarde euro, raportată la bugetele din 2018, dar asta înseamnă datorii curente de aproximativ 800 de miliarde de euro.
Cu toate acestea, ajungerea la un acord privind noile impozite complexe va fi dificilă pentru liderii Uniunii.
„Toate statele membre au opinii diferite, abordări diferite”, a recunoscut comisarul european pentru buget, Johannes Hahn. „Și de aceea propunerea pentru noi impozite trebuie să fie una echilibrată, care să poată fi acceptată în cele din urmă de toate statele membre”, a mai declarat acesta.
În cazul în care introducerea unor noi taxe nu reușește să adune consens, opțiunile de rezervă sunt de a rambursa subvențiile de-a lungul anilor prin creșterea plăților către bugetul UE sau, alternativ, prin reduceri bugetare.
Comisia declara că opțiunea sa preferată de a rambursa subvenții de peste 400 miliarde de euro, plus costurile dobânzilor, este colectarea de noi impozite care intră în bugetul UE, cunoscute sub numele de „resurse proprii”. Cealaltă parte a fondului de recuperare, cu împrumuturi de până la 386 miliarde de euro, ar trebui rambursată de țările UE.
„Obiectivul nostru este de a face din acest an deja o propunere a sumei necesare, în jur de 15 miliarde de euro pe an”, declara comisarul Hahn la sfârșitul lunii aprilie. Această sumă, estimează Comisia, ar trebui să fie suficientă pentru a rambursa fondurile împrumutate până în 2058.
Extinderea schemei certificatelor de emisii, taxarea produselor venite din statele poluatoare din afara UE
Comisia lucrează la o propunere pentru două noi taxe, pe lângă cea digitală. Propunerea va include probabil o extindere a schemei blocului de comercializare a certificatelor de emisii și un mecanism de taxare suplimentară la frontierele UE a produselor care provin din țări terțe care sunt mari poluatori.
Se estimează că extinderea propusă a sistemului de comercializare a emisiilor va aduce aproximativ 10 miliarde de euro pe an. Propunerea, însă, se confruntă deja cu rezistența din partea mai multor țări, pe fondul îngrijorărilor că va crește costurile pentru industrie și gospodării.
Planurile pentru un impozit la nivelul UE care vizează companiile digitale ar urma să genereze 1,5 miliarde de euro pe an.
În cele din urmă, un plan de impozitare a anumitor importuri din țări poluatoare ar putea aduce venituri cuprinse între 5 și 14 miliarde pe an, în funcție de valoarea taxei, scrie Politico.
Dacă nu se poate găsi un acord între țările UE cu privire la aceste trei opțiuni, Comisia ar putea prezenta o propunere pentru alte noi taxe în 2024, a spus Hahn. Vara trecută, Comisia a prezentat o serie de idei, inclusiv o propunere de impozitare a multinaționalelor.
Dacă nu se poate conveni o nouă sursă de venit, alternativele pentru rambursarea fondului de recuperare sunt contribuții mai mari ale țărilor la bugetele viitoare ale UE sau scăderea cheltuielilor și implicit a bugetelor Uniunii.
Marii contributori la bugetul UE, cum ar fi Germania, Olanda și Suedia, ar fi însă reticenți să dea mai mulți bani, iar de partea cealaltă, beneficiarii programelor de finanțare ale UE, precum Ungaria și Polonia, se vor opune reducerilor.
O ultimă variantă ar fi cea a unei datorii permanente la nivelul UE. Acesta a fost un subiect tabu, dar apeluri de la lideri precum prim-ministrul italian Mario Draghi, pentru un activ financiar comun al UE au dat un nou impuls dezbaterii.
