Gazele rusești au ajuns mai ieftine decât cele din producția proprie

Ambasada SUA, mesaj inedit de Ziua Limbii Române: „Astăzi, chiar şi AI-ul renunţă la traducerile elaborate”

Radu Miruță, despre relația cu Nicușor Dan: „Nu pot fi dezamăgit de președintele României”

Ce trupe americane rămân în România. Radu Miruță: „Acum câteva luni au venit 400 de militari în plus”

Prețurile la carburanți, sub lupa ANPC. Sancțiuni dure pentru benzinăriile care cresc tarifele după ora 12:00: „Au fost multe nereguli”

Capcana shrinkflation în magazinele din România: Mii de produse la raft cu preț neschimbat, dar gramaj redus

Temu și Shein, în declin. Taxa de 3 euro pe coletele din China a schimbat obiceiurile de cumpărături ale românilor

Paradoxul carburanților: Țările vecine cu importuri masive au prețuri mai mici decât România. Cum explică specialiștii

„Medicamentul” care alină bolnavilor dorul de casă

Trimisul lui Putin la Chișinău acuză Occidentul că șterge „istoria ruso-moldovenească” și invocă „tandemul Bruxelles-Bucureşti”

În condiții normale, gazele importate din Rusia sunt de două ori mai scumpe decât cele din producția internă. În iarna trecută, costau cam 530 de dolari mia de metri cubi, însă conform Ministerului Energiei, ultimele importuri au ajuns să fie chiar mai ieftine decât producția Petrom sau Romgaz.

Astfel, Gazprom vinde acum gaze în România cu 250 de dolari mia de metri cubi, iar gazele românești se contractează la 280 de dolari.

Rușii nu ne-au făcut vreo reducere, ci pur și simplu prețul gazului românesc nu poate scădea în același ritm din cauza taxelor de depozitare.

În lunile de vară, România produce mult mai mult gaz decât poate consuma, asta și pentru că industria energofagă a scăzut vertiginos în ultimii ani. În 2006 de exemplu, România consuma aproximativ 17 miliarde de metri cubi de gaze.

În urmă cu un deceniu, importurile de gaze rusești asigurau cam 30% din necesarul de gaze al României. În prezent, țara noastră își poate asigura de una singură aproape toate gazele de care are nevoie, dar în spatele acestei independențe se ascund câteva mii de locuri de muncă pierdute. Surplusul gazelor exploatate pe timpul verii ajunge în depozite, unde e stocat până când dă gerul.

Depozitele intră în funcțiune mai ales atunci când presiunea scade, din cauza temperaturilor mici. Din momentul în care ajunge în depozit, gazul este taxat cu 45 de dolari pe mia de metri cubi și asta face ca prețul să crească cu 15%.

În schimb, importurile rusești ajung direct în termocentrale, așa că prețul nu este umflat de taxele de depozit. Cei de la ANRE spuneau încă de anul trecut că e doar o chestiune de timp până când importurile vor fi mai ieftine.

„În fiecare an au rămas câteva sute de milioane de metri cubi în depozite ceea ce generează pierderi producătorului. Prețul de import este mai mic decât prețul de intern plus tariful de depozit. Iar dacă luăm în considerare un depozit care s-a constituit cu un an sau doi ani în urmă tarifele de depozitare se însumează”, declara Nicolae Havrileț, președinte ANRE, în octombrie 2015.

În acest moment, România are în depozite cam 1,4 miliarde de metri cubi, în ușoară creștere față de anul trecut. A crescut însă și tariful de stocare, cu aproape 3 procente de la un an la altul.

Foarte important, prețul gazelor este corelat de cel al petrolului, deși ieftinirea propriu-zisă se produce cu un decalaj de șase luni. Pe cale de consecință, în viitor, taxa de stocare va avea o pondere și mai mare în prețul final.