Gestionare defectuoasă a fondurilor UE. Fiecare român are de dat înapoi aproape 35 de euro
România trebuie să returneze aproape 700 de milioane de lei din banii primiţi de la Uniunea Europeană. Această sumă de bani este preţul pe care îl plătim pentru neregulile descoperite în desfăşurarea programelor cu finanţare de la Bruxelles. Fiecăre român ar urma, astfel, să scoată dfin buzunar circa 35 de euro, pentru că această sumă va fi dată înapoi din bugetul de stat.
Plățile vor fi eșalonate până în 2016, însă anul acesta trebuie făcută o plată substanțială, de cel puțin 100 de milioane de euro. Nu este prima dată când dăm banii europeni înapoi, pentru că nu am fost în stare să îi cheltuim aşa cum trebuie.
Cea mai mare parte a corecțiilor financiare a fost generată de
sistemul defectuos de evaluare, verificare și contractare a achizițiilor publice efectuate de autoritățile locale în programe europene.
Acum, Guvernul pregăteşte o Ordonanţă de Urgenţă pentru a plăti factura pentru UE de la buget.
În plus, România riscă să piardă peste 5 miliarde de euro de la Uniunea Europeană deoarece a transmis prea puține cereri de rambursare.
Autorităţile române trebuie să transmită Bruxelles-ului până la sfârșitul anului cereri de rambursare de 6,5 miliarde de euro, dar până acum au solicitat plăţi de numai 670 de milioane. Potrivit legislaţiei europene, diferenţa se poate pierde, dacă nu se depun cereri de rambursare.
Conform datelor oficiale, România a luat până acum de la UE 3,01 mld de euro, adica 15,71% din cele 19,21 mld de euro puse la dispozitie pe fonduri structurale. Premierul vorbește însă de un grad de absorbție de 20%. Se pare însă că se referă, de fapt, la declarațiile de cheltuieli trimise la UE, dar care sunt de doar 19,10% din cele 19 mld euro.
Citiți și: Fondurile europene, motiv de fală politică
Ce localități au de returnat bani europeni
Localităţile fruntaşe la absorbţie sunt în primă linie şi la returnări. Iar situaţia nu este tocmai roz. De exemplu, o comună din Dâmboviţa riscă falimentul pentru că are de returnat circa două milioane de euro Uniunii Europene, administraţia locală fiind acuzată că a raportat date false prntru a obţine fondurile.
Este vorba de comuna Răscăeţi, unde administraţia locală este acuzată că ar fi folosit un indicator al gradului de sărăcie mai mare decât este în realitate pentru a obţine anumite fonduri printr-un proiect pe măsura 3.2.2 ce avea ca obiective modernizarea de drumuri, realizarea reţelelor de apă şi canalizare, precum şi reabilitarea căminului cultural. Lucrările sunt realizate, însă autoritățile în domeniu au constatat în urma verificărilor că finanţarea a fost obţinută în mod fraudulos. În consecinţă, s-a aplicat o corecţie financiară de 100%. Suma reprezintă bugetul primăriei pe 20 de ani.
Iar cazul nu este singular.
Mai multe proiecte pe bani europeni derulate de unele primării din țară au suferit corecții financiare în ultimii ani, în special din cauza neregulilor la achizițiile publice. Primarul din Târgu Mureş, Dorin Florea, afirmă că bugetul local este „dat peste cap” din cauza corecţiilor financiare aplicate în urma controalelor la proiectele mari cu finanţare europeană şi spune că va da în judecată Ministerul Dezvoltării, a cărui echipă a găsit iniţial totul în regulă.
De vină, ar fi, în opinia edililor-șefi, funcționarii de la ministerele responsabile de alocarea de fonduri (Ministerul Dezvoltării și Ministerul Fondurilor Europene) care ar face un precontrol. Reprezentanții ministerului ar fi cei care ar superviza modul de cheltuire a fondurilor europene și ei nu au gasit nimic greșit în proiectele considerate acum nelegale de către Comisie.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
