Interviu cu șeful CNAIR: A1, Sibiu Orăștie, proiect nefuncțional

Dacă cei 200 de metri reparați din autostrada Sibiu Orăștie nu prezintă probleme din punct de vedere a siguranței traficului, restul până la 22 de kilometri pot rezerva suprize. De aceea, cu ajutorul Băncii Europene de Investiții, compania va face o expertiză a întregii autostrăzi. Lucrările la autostradă vor fi definitivate integral peste doi ani, a declarat într-un interviu acordat Digi24.ro șeful Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) Cătălin Homor.

Deschideți din nou autostrada fără recepție la terminarea lucrărilor? Este din nou o deschidere electorală, înainte de alegerile din această toamnă? De ce n-ați așteptat mai întâi să terminați lucrările pe întreaga autostradă, nu doar pe cei 200 de metri?

Cătălin Homor: Eu nu caut voturi, am venit să fac treabă, după alegeri văd unde mă duc poate în privat. Anul electoral este o coincidență. Vom face o expertiză pe întreaga autostradă care va arăta și ce lucrări mai sunt de executat. Expertiza făcută cu sprijinul Băncii Europene de Investiții va dura un an. Apoi licitația de lucrări șase luni, iar efectuarea acestora, alte șase luni, deci în total doi ani. De ce să o ținem închisă când o putem exploata în condiții de siguranță începând de luni? Dacă veți discuta cu experți adevărați vă vor spune că drum se degradează dacă este abandonat.

Cine va face expertiza?

Cătălin Homor: Deocamdată nu este identificată firma care o va face. Am scos la licitație anul acesta expertiza însă s-a prezentat o societate care a fost descalificată. În paralel am găsit portița de a discuta cu Banca Europeană de Investiții (BEI), în calitate de consultant. Vom face această expertiză cu sprijinul BEI, nu o va mai contesta nimeni. Pentru aceasta BEI va contracta o companie foarte mare la nivel european. Ei au un acord cadru cu cinci operatori economici și unul dintre ei va executa expertiza.

Există riscul să fie ceruți înapoi banii primiți de la Comisia Europeană pentru acest proiect?

Cătălin Homor: Este un proiect care a fost declarat nefuncțional (de către Comisia Europeană – n.red.) și, asemenea tuturor proiectelor nefucnționale, are termen până în 2019 să fie gata.

Sistemul Inteligent de Transport (ITS) al autostrăzii când îl veți face funcțional?

Cătălin Homor: Sistemul ITS este finalizat în proporție de 45%. Vom scoate la licitație diferența și anul viitor va putea fi finalizat. Ca să fie clar pentru participanții la trafic, ITS este un sistem de informare, nimic mai mult, dar este un sistem bun. Vream ca toate autostrăzile din România să aibă un astfel de sistem și avem un proiect special în următorul program operațional. O parte a informațiilor oferite de ITS merg la utilizator, o parte la administratorul drumului.

La repararea autostrăzii ați avut un control de calitate al lucrărilor?

Cătălin Homor: Am avut laboratorul propriu care a făcut probe. Au existat momente în care am dat jos, de câteva ori ceea ce făcusem. Acesta este și motivul pentru care nu am terminat la timp lucrarea. Aduceam (pământ – n.red.) din depozit, nivelam cu cilindri compactori, treceau de zece ori peste și nu ieșea portanța. Acolo am pierdut o săptămână. Ziua se punea, noaptea se dădea jos. Până laboratorul nu a spus că este în regulă, nu am trecut mai departe.

A participat și Inspecția de Stat în Construcții?

Cătălin Homor: Ca la orice proiect normal de construcții, proiectantul, în partea scrisă, a avut un plan de faze de control. ISC bifează la ce faze determinante vrea să participe. Aici a ales trei. La una nu a venit și a venit la două. Există documente publice care demonstrează participarea lor.

Am înțeles că nu vă puteți pronunța asupra întregii autostrăzi. Dar cei 200 de metri cât de siguri sunt? Există voci care spun că alunecările pot apărea pe versanți, chiar la 100-200 de metri lateral de autostradă, nu obligatoriu pe terasamentul autostrăzii.

Cătălin Homor: Sunt siguri. În zona Aciliu, imediat după viaduct este o zonă unde pantele sunt mai mari în debleu, adică 2:3 (diferență de doi metri înalțime la trei metri lungime – n.red.). După ce trecem de această zonă care are 150 de metri, cred, dăm de o zonă cu o pantă mult mai mică (zona ce a fost excavată pentru micșorarea pantei și unde au apărut alunecările– n.red.). Ce s-a întâmplat acolo? Vă dau exemplul unui burete pe care punem o greutate. El se va comprima și așa s-a întâmplat cu terenul de acolo, exista încărcarea reprezentată de dealul de deasupra. Când am dat afară dealul (lucrările de micșorare a pantei -n.red.) buretele a revenit și a devenit instabil. Cu apă în el a început să curgă. Dacă nu se săpa la o pantă de 1:5, el era stabil, cum este și 100 de metri mai încoace unde nu s-a procedat așa și nu s-a întâmplat nimic.

Și cum verificați practic aceste lucruri?

Cătălin Homor: Am semnat un contract de monitorizare cu Universitatea de Construcții București. Pe zona fostei gropi va fi monitorizată foarte atent autostrada amonte, aval și corpul acesteia. Sunt montați senzori care vor stat minim doi ani.

În opinia dvs care sunt cauzele situației?

Cătălin Homor: Sunt mai multe cauze. Prima materialul neconform. A doua execuția proastă, nici măcar nu au făcut bine compactarea. A treia, nu s-a ajuns la cota de fundare ceea ce este foarte grav. A patra, nu s-a gestionat problema apelor subterane (pentru care acum au fost montate drenuri – n.red.).

Dar considerați că CNAIR are vreo vină în acest proiect eșuat?

Cătălin Homor : Oricum este tardiv.