ADN-ul extras dintr-un pandantiv vechi de aproximativ 20.000 de ani a dezvăluit cine l-a purtat

Data actualizării: Data publicării:
pandant din dinte
Pandantivul are o vechime de 20.000 de ani. ADN-ul antic arată cine l-a purtat Foto: Institutul Max Planck pentru Antropologie Evoluționistă din Germania

Într-o peșteră din Siberia, care a fost tezaur arheologic, a fost descoperit un canin de elan, găurit și folosit ca pandantiv, realizat în urmă cu aproximativ 20.000 de ani, scrie Reuters.

Oamenii de știință au reușit să identifice, cu ajutorul unei noi metode de extragere a ADN-ului antic, proprietarul obiectului - o femeie din epoca de piatră, înrudită cu o populație de vânători-culegători despre care se știe că locuia într-o parte a Siberiei, la est de peștera de la poalele munților Altai din Rusia.

Metoda poate izola ADN-ul care a fost prezent în celulele pielii, transpirație sau alte fluide corporale și a fost absorbit de anumite tipuri de material poros, inclusiv oase, dinți și colți, atunci când a fost purtat de cineva cu mii de ani în urmă.

Obiectele folosite ca unelte sau pentru podoabă personală - pandantive, coliere, brățări, inele și altele - pot oferi o perspectivă asupra comportamentului și a culturii din trecut, deși înțelegerea noastră a fost limitată de incapacitatea de a lega un anumit obiect de o anumită persoană.

„Aceste obiecte realizate în trecut sunt extrem de fascinante, deoarece ne permit să deschidem o fereastră mică pentru a călători în istorie și a arunca o privire la viețile acestor oameni”, a spus biologul molecular Elena Essel de la Institutul Max Planck pentru Antropologie Evoluționistă din Germania, autorul principal al studiului publicat în revista Nature.

Cercetătorii care au găsit pandantivul, care are o vechime de 19.000-25.000 de ani, au folosit mănuși și măști de față atunci când l-au excavat și l-au manipulat, evitând contaminarea cu ADN-ul modern. A devenit primul artefact preistoric legat de o anumită persoană prin investigații genetice. Nu se știe dacă femeia l-a și făcut sau doar l-a purtat.

„În timp ce mă uitam la obiect, mi-a venit în minte un val de întrebări. Cine a fost persoana care l-a realizat? A fost transmis acesta de la o generație la alta, de la mamă la fiică sau de la un tată la un fiu? Că putem răspunde la astfel de întrebări folosind instrumente genetice este absolut incredibil pentru mine”, a adăugat Essel.

Editor : A.P.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri