Ministerul de Externe al Germaniei i-a răspuns dur și imediat lui Donald Trump, care a criticat politica energetică a Berlinului în dezbaterea cu Kamala Harris, relatează POLITICO. Trump o critica pe Harris că susține implementarea energiei regenerabile, dând apoi ca exemplu Germania. Fostul președinte american a afirmat că această țară a încercat să renunțe la combustibilii fosili, dar „după un an a revenit la construirea de centrale electrice normale”.
Trump a criticat Germania în declarațiile sale, susținând că Berlinul a regretat decizia sa de a trece la energia regenerabilă.
„Crezi în lucruri precum renunțarea la fracturarea hidraulică, renunțarea la combustibilii fosili, că nu vom mai face lucruri puternice, indiferent dacă îți place sau nu”, a spus el, adresându-se lui Harris.
„Germania a încercat asta și, în decurs de un an, a revenit la construirea de centrale electrice normale”, a adăugat el.
Însă Ministerul german de Externe nu a rămas indiferent la aceste afirmații, și i-a răspuns ferm lui Trump, într-o declarație neobișnuit de dură pe rețelele sociale.
„Sistemul energetic al Germaniei este pe deplin operațional, cu peste 50% surse regenerabile”, a scris Ministerul. „Și închidem – nu construim – centrale nucleare și pe cărbune. Cărbunele va fi scos din rețeaua energetică până în 2038, cel târziu”.
„PS: De asemenea, nu mâncăm pisici și câini. #Debate2024”, a adăugat Ministerul, referindu-se la faptul că Trump repetă o afirmație dezmințită pe scară largă, conform căreia imigranții mănâncă animalele de companie ale oamenilor în Ohio.
Germania, care și-a adâncit zeci de ani dependența de petrolul și gazele rusești ieftine, s-a confruntat cu o criză energetică majoră la începutul invaziei ruse în Ucraina, fiind nevoită să mențină în funcțiune mai multe centrale electrice pe cărbune, decât era planificat, în timp chiar repornind altele.
Deși nu este clar ce înseamnă pentru Trump „centrală electrică normală”, în Germania nu se construiesc noi centrale pe cărbune
Berlinul s-a confruntat, de asemenea, cu critici pentru decizia sa controversată de a închide reactoarele nucleare după dezastrul din 2011 de la Fukushima, Japonia, o mișcare care a fost impulsionată de coaliția conservator-liberală a cancelarului de atunci, Angela Merkel.
Oponenții, inclusiv partide aflate în coaliția de guvernare, au avertizat că decizia va duce la arderea mai multor combustibili fosili pentru energie, și că este puțin probabil ca centralele nucleare germane să se confrunte cu amenințarea unui tsunami.
Inițial, Germania a ars cu aproape 10% mai mult cărbune pentru a compensa deficitul de producție de energie electrică, și prețurile în creștere la gaze naturale, ca urmare a războiului ruso-ucrainean, acesta fiind o alternativă ieftină. Dar această schimbare a fost inversată de atunci, iar utilizarea centralelor pe cărbune din Germania a scăzut anul trecut la cel mai mic nivel din ultimele decenii.
Deși nu este clar ce înseamnă pentru Trump „centrală electrică normală”, în Germania nu se construiesc noi centrale pe cărbune – deși guvernul a abandonat termenul limită inițial din 2030 pentru eliminarea treptată a acestui tip de combustibil, pentru a-și susține în continuare producția de energie.
Cu toate acestea, într-o decizie criticată de activiștii de mediu, Berlinul a semnat în februarie un plan de construire a patru noi centrale pe gaze naturale, despre care a spus că sunt necesare pentru a-și completa stocul energiei produse din surse regenerabile.
Editor : Liviu Cojan
