Rusia duce deja un război hibrid împotriva țărilor europene, însă următoarea etapă de escaladare ar putea fi o operațiune militară limitată, menită să testeze disponibilitatea NATO de a-și apăra membrii. Experții centrului american de analiză Atlantic Council au evaluat unde și cum ar putea Vladimir Putin să extindă războiul dincolo de granițele Ucrainei. Printre cele mai vulnerabile direcții, aceștia menționează țările baltice și Polonia, dar și România, iar în scenariul polonez se menționează separat posibilitatea unui atac de pe teritoriul Belarusului. Însă și alte state se află în pericol.
Țările baltice: Moscova va mări miza până când se va confrunta cu o reacție
Rusia testează în mod constant limitele acceptabile în ceea ce privește Lituania, Letonia și Estonia, consideră Justina Budginaite-Freli, cercetătoare principală la Centrul pentru Europa și Inițiativa de Securitate Transatlantică al Atlantic Council. Printre metodele folosite de Moscova, ea menționează incursiunile dronelor, acțiunile de sabotaj împotriva infrastructurii critice, incendiile provocate, planurile de asasinat, operațiunile cibernetice, precum și bruierea și falsificarea semnalelor GPS.
„Moscova va continua probabil să exercite presiuni până când va fi nevoită să suporte un preț real pentru acțiunile sale”, consideră Budginaite-Freli.
În opinia ei, faptul că o parte semnificativă a resurselor rusești este mobilizată în prezent în războiul împotriva Ucrainei nu înseamnă neapărat că Rusia devine mai puțin periculoasă pentru țările baltice. Dimpotrivă, Moscova ar putea încerca să apropie războiul de țările care susțin cel mai activ Kievul, pentru a le forța să-și reducă acest sprijin. Dacă Putin va considera că situația Rusiei pe front a ajuns într-un impas și, în același timp, va observa incertitudine politică în cadrul NATO, o escaladare suplimentară i s-ar putea părea o modalitate de a schimba cursul războiului.
„Granița dintre o operațiune «hibridă» și o agresiune convențională poate fi extrem de subțire”, remarcă experta.
Acțiunile de sabotaj, atacurile cibernetice, lupta radioelectronică și dezinformarea pot fi operațiuni de sine stătătoare, dar pot fi folosite și pentru pregătirea unor acțiuni militare ulterioare. În același timp, pașii următori ai Rusiei vor depinde în mare măsură de concluziile pe care Moscova le va trage din reacția inițială a aliaților.
„În ultimă instanță, ținta oricărei escaladări rusești în țările baltice va fi chiar NATO”, consideră Budginaite-Freli.
În opinia ei, Moscova încearcă de mult timp să slăbească alianța și să submineze încrederea că mecanismul de apărare colectivă va funcționa cu adevărat în cazul unui atac. De aceea, chiar și un atac rus de amploare limitată ar trebui, spune experta, să primească un răspuns din partea întregii NATO.
Polonia: un atac este posibil, inclusiv de pe teritoriul Belarusului
În Polonia, posibilitatea extinderii războiului rus dincolo de granițele Ucrainei este luată în serios, scrie Aaron Koreva, directorul biroului din Varșovia al Atlantic Council. Motivul este că țara s-a confruntat deja cu acțiuni ale Rusiei pe teritoriul său și în spațiul său aerian.
În septembrie 2025, 19 drone de fabricație rusă au pătruns în spațiul aerian polonez. Koreva amintește, de asemenea, de racheta de croazieră rusă care a căzut în estul Poloniei în iunie 2026, de incendierea unui centru comercial din Varșovia, pe care parchetul polonez a pus-o pe seama serviciilor secrete ruse, precum și de actul de sabotaj de pe linia ferată Varșovia–Lublin din noiembrie 2025.
Koreva nu exclude nici un atac militar de amploare asupra Poloniei – din regiunea Kaliningrad sau de pe teritoriul Belarusului, pe care îl numește un stat practic dependent de Rusia.
Tocmai prin această amenințare explică expertul construirea de către Polonia a liniei defensive „Scutul de Est” și modernizarea pe scară largă a forțelor armate. Varșovia cheltuiește 4,8% din PIB pentru apărare – mai mult decât orice alt stat NATO. Polonia a achiziționat tancuri Abrams și K2, sisteme de rachete HIMARS și Chunmoo, avioane de vânătoare F-35 și elicoptere de atac Apache, precum și își extinde rapid capacitățile în domeniul dronelor.
„Polonia nu mai este o țară slab înarmată de pe flancul estic, care așteaptă ca NATO să-i vină în ajutor”, scrie expertul.
În același timp, armata poloneză continuă modernizarea și nu are încă experiență într-un război modern de amploare. Potrivit evaluării lui Koreva, Polonia este capabilă să respingă pe cont propriu primul atac rus, însă, în cazul unui conflict de lungă durată, va avea nevoie de forțele aliaților, în primul rând de mijloace suplimentare de apărare antiaeriană. De aceea, pentru Varșovia este de o importanță fundamentală ca un atac asupra țării să declanșeze imediat mecanismul de apărare colectivă și să însemne intrarea în conflict a întregii NATO.
Europa de Nord: Gotland, Insulele Åland, Bornholm și Spitzbergen
Pentru țările din Europa de Nord, Rusia rămâne cea mai gravă amenințare directă și pe termen lung la adresa securității euro-atlantice, consideră Anna Wislander, directoarea Atlantic Council pentru Europa de Nord și șefa biroului din Stockholm al acestui centru.
De mai bine de zece ani, Moscova folosește metode hibride împotriva acestor țări. Wislander dă ca exemplu spionajul cibernetic împotriva parlamentului norvegian, utilizarea migrației pentru a exercita presiune asupra Finlandei și interferențele rusești asupra semnalului GPS, care au perturbat funcționarea sistemelor de navigație ale ambulanțelor din Kalmar și Gotland, în Suedia.
În cazul unei escaladări militare mai grave, nordul Scandinaviei va căpăta o importanță deosebită datorită apropierii de bazele rusești de pe Peninsula Kola.
„În faza inițială a războiului, Rusia ar fi interesată să limiteze capacitatea NATO de a-și transfera forțele în această regiune”, consideră Wislander.
Printre alte ținte potențiale, ea menționează Gotland, Insulele Åland și Bornholm din Marea Baltică, precum și Spitzbergen din Marea Barents.
„Controlul asupra oricăreia dintre insulele baltice i-ar permite Rusiei să-și extindă aria de acțiune a apărării sale antiaeriene, să îngreuneze acțiunile aliaților și să priveze NATO de baze pentru apărarea regiunii”, subliniază expertul.
Spitsbergen, în opinia lui Wislander, este vulnerabil din cauza statutului său juridic internațional special, a distanței și a poziției strategice. Rusia ar putea folosi arhipelagul pentru a exercita presiune asupra Norvegiei și pentru a testa hotărârea aliaților acesteia.
Moldova: presiunea rusă ar putea degenera în agresiune militară
Moldova se află deja în vizorul Moscovei și se confruntă de mulți ani cu presiunea rusă, scrie Shelby Magid, director adjunct al Centrului Eurasiatic al Atlantic Council.
Rusia recurge la prezența militară în Transnistria nerecunoscută, la amestecul în alegeri, la dezinformare, la finanțarea politică și la presiunea energetică, încercând să împiedice integrarea europeană a țării. După izbucnirea războiului pe scară largă, la acestea s-au adăugat încălcările repetate ale spațiului aerian moldovean de către drone rusești și atacurile asupra infrastructurii ucrainene din apropierea frontierei.
„Agresiunea rusă se face deja simțită în Moldova și oferă tot mai multe motive de îngrijorare cu privire la extinderea unui război armat”, consideră Magid.
În același timp, expertul subliniază că Moldova s-a dovedit mai rezistentă la presiunea rusă decât se aștepta Moscova și decât anticipau mulți în Occident. În ciuda resurselor considerabile investite de Rusia în amestecul în politica internă a țării, moldovenii au continuat să susțină orientarea proeuropeană la ultimele alegeri.
Cu toate acestea, țara rămâne vulnerabilă în fața unui atac militar convențional.
„Moldova nu este membră a NATO sau a UE. Forțele sale armate rămân limitate, ceea ce face țara vulnerabilă la un atac militar convențional”, consideră expertul.
România: Marea Neagră devine principala zonă de risc
Pentru România, agresiunea rusă a încetat deja să mai fie o amenințare ipotetică, consideră Alex Șerban, directorul biroului românesc al Atlantic Council. Dronele rusești au pătruns în repetate rânduri în spațiul aerian al țării sau au căzut pe teritoriul acesteia, iar războiul din Marea Neagră a adus cu sine amenințarea minelor marine, atacuri asupra navigației civile și riscuri pentru infrastructura energetică.
Însă, în opinia expertului, cea mai probabilă nouă escaladare nu va lua forma unei invazii clasice.
„Cea mai probabilă escaladare din partea Rusiei nu va începe cu un atac cu blindate”, consideră Șerban, în analiza citată.
În schimb, Moscova ar putea spori numărul încălcărilor spațiului aerian, ar putea folosi drone maritime și mine împotriva navigației în zona Constanței, ar putea desfășura acțiuni de sabotaj împotriva infrastructurii critice de pe platoul continental, atacuri cibernetice și operațiuni de informare menite să submineze încrederea în NATO.
O problemă suplimentară pentru București ar putea fi reprezentată de un atac rus asupra vecinei Moldovei.
„Marea Neagră devine astfel un spațiu de confruntare de o importanță crucială”, scrie expertul.
Principala problemă a unui astfel de scenariu constă în viteza de reacție a NATO. Rusia ar putea încerca să provoace o criză de amploare limitată mai repede decât vor reuși aliații să mobilizeze forțele necesare.
„Pentru Moscova, adevărata probă va fi dacă o astfel de criză va putea scoate la iveală discrepanța dintre angajamentele politice ale NATO și capacitatea sa de a reacționa rapid și colectiv în zona de frontieră”, consideră Șerban.
Germania: operațiunile rusești devin din ce în ce mai periculoase
Germania este de mult timp una dintre țintele principale ale dezinformării rusești, însă după 2022 operațiunile hibride legate de Rusia au început să aibă loc mai frecvent și să devină mai periculoase, scrie Phyllis Berry, cercetătoare principală la Centrul pentru Europa și Inițiativa de Securitate Transatlantică al Atlantic Council.
În luna august, lângă un avion de marfă ucrainean din aeroportul din Leipzig a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili. Ulterior, o altă dronă s-a ciocnit cu un avion redirecționat de la acest aeroport, iar un al treilea aparat a fost găsit în apropiere. Numai în 2025, autoritățile federale germane au înregistrat peste o mie de zboruri suspecte deasupra obiectivelor militare.
De asemenea, Germania a atribuit oficial Rusiei responsabilitatea pentru atacul cibernetic asupra sistemului de control al traficului aerian din 2024. Autoritățile germane au asociat Moscova cu planuri de asasinare a directorilor unor companii din domeniul apărării, iar la sfârșitul anului 2025 au descoperit o ascunzătoare cu arme și muniție, care, se presupune, era destinată unui alt atentat.
„Germania consideră aceste acțiuni hibride o amenințare serioasă la adresa securității sale”, subliniază Berry.
Răspunsul Berlinului devine treptat mai dur. La 1 septembrie, guvernul german a atribuit Rusiei responsabilitatea pentru incidentele cu drone din Leipzig și a anunțat măsuri de răspuns, inclusiv închiderea consulatului rus din Bonn și a Casei Rusiei din Berlin.
În același timp, observă Berry, experții germani în domeniul securității continuă să critice autoritățile pentru reacția prea lentă și prea prudentă la operațiunile hibride rusești.
Europa de Vest și SUA: Moscova va intensifica diviziunile interne
În Occident, principalul câmp pentru o escaladare ulterioară a Rusiei ar putea fi nu teritoriul, ci politica internă, consideră John Seifer, cercetător principal la Centrul Eurasiatic al Atlantic Council, care a lucrat anterior timp de 28 de ani în Serviciul Secret Național al CIA.
Asasinatele, exploziile, sabotajele și atacurile cibernetice se vor concentra în continuare, în principal, în apropierea granițelor rusești. Cu toate acestea, Seifer consideră că, în cursul anului următor, politica internă a țărilor occidentale va deveni o direcție din ce în ce mai importantă a operațiunilor rusești.
„Mă aștept ca Moscova să acorde o atenție din ce în ce mai mare câmpului de luptă în care condițiile îi sunt deosebit de favorabile – politica occidentală”, consideră Seifer.
Polarizarea politică din SUA și Europa, ascensiunea partidelor populiste, scăderea încrederii în instituțiile statului și intensificarea contradicțiilor dintre cele două maluri ale Atlanticului creează pentru Kremlin posibilitatea de a adânci diviziunile existente.
În SUA, operațiunile de informare rusești, conform previziunilor lui Cypher, vor promova ideea că NATO este depășită, că Europa trăiește pe cheltuiala Statelor Unite, că Ucraina este coruptă și condamnată, iar alianțele internaționale limitează America. În același timp, publicului european i se va impune imaginea Statelor Unite ca partener nesigur și prădător.
„Aceste mesaje și acțiuni pot fi contradictorii. Nu contează. Scopul este divizarea”, subliniază Saifer.
În opinia sa, Rusia este mai slabă decât Occidentul unit, de aceea este mai avantajos pentru Moscova să nu intre într-o confruntare directă cu acesta, ci să exploateze contradicțiile sale interne pentru a slăbi țările occidentale din interior.
Editor : A.R.
