NATO îşi reevaluează strategia: vrea să suplimenteze efectivele forţei de reacție

Șeful diplomației poloneze spune că NATO ar învinge rapid Rusia „dacă ne-ar ataca și ne-am da jos mănușile”

Protestul oierilor: membri ai galeriilor de fotbal și susținători ai lui Călin Georgescu, participanți la violențele de la Guvern

Fermierii se delimitează de violențele din Piața Victoriei: Agitatorii au venit cu lecția învățată de acasă. Apel către participanți

Milioane de pensii ar fi fost calculate greșit, potrivit unui raport al Curții de Conturi. Unde a greșit Casa de Pensii

Csoma Botond, înainte de consultările de la Cotroceni: UDMR are „o singură linie roșie” privind formarea noului Guvern

Ministrul Educației, moment stânjenitor în fața studenților din Iași: „Când văcuța nu dă lapte... Hai, mai luăm o dată”

Nicușor Dan invită partidele miercuri la consultări, după care ar urma să anunțe premierul desemnat să formeze un guvern (surse)

Kelemen Hunor, atac la Traian Băsescu: Produsul politic al Securității a zis să fim ținuți departe. Să vină Petrov să rezolve problema

Cum arată Coiful de la Coțofenești după ce a fost recuperat de la hoți: „M-a șocat forma”. Restaurarea ar putea dura un an

Într-o prefaţă a summit-ului miniştrilor Apărării din NATO, secretarul general al Alianţei a atras atenţia asupra perpetuării ameninţărilor la adresa statelor membre din zona periferică.

„Vom lua noi măsuri pentru a consolida apărarea colectivă cu scopul de a răspunde provocărilor mai rapid şi mai eficient. Întâi de toate, vom decide să suplimentăm capacităţile şi puterea forţei de răspuns a NATO”, a spus Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO.

Vârful de lance al forţei de răspuns este o brigadă formată din 5.000 de soldaţi capabili să intervină în mai puţin de 48 de ore. Pentru ca mobilizarea să fie şi pe teren precum arată pe hârtie, miniştrii Apărării din NATO vor elabora o procedură simplificată pentru luarea deciziei politice în cazul în care se impune folosirea acestei unităţi. Jens Stoltenberg nu şi-a ascuns dezamăgirea cu privire la bugetul Alianţei, aşteptat să scadă anul acesta. Doar cinci dintre cele 28 de state membre ar putea atinge, în 2015, pragul minim de 2% din PIB alocat cheltuielilor pentru apărare. Este vorba despre Statele Unite, Marea Britanie, Estonia, Polonia şi, în mod surprinzător, Grecia. În prognoza NATO, România figurează cu 1,4% din PIB, la fel ca anul trecut.

„Nu suntem într-un scenariu al Războiului Rece, dar nici nu mai avem un parteneriat strategic cu Rusia. Suntem undeva la mijloc între experienţa Războiului Rece şi ceea ce ne dorim să realizăm, un parteneriat strategic cu Rusia”, a spus Jens Stoltenberg.

Şeful Pentagonului, aflat în turneu prin Europa înaintea ministerialei NATO, este de părere că neînţelegerile dintre NATO şi Rusia vor fi de lungă durată, motiv pentru care Alianţa îşi repoziţionează forţele pe continentul european. În replică, şeful administraţiei prezidenţiale ruse a reluat acuzaţiile la adresa SUA, care ar ameninţa Rusia prin amplasarea sistemului de apărare antirachetă din România şi Polonia.

„Ajustările despre care vorbesc sunt specifice aşteptărilor noastre că Rusia s-ar putea să nu se schimbe în perioada lui Vladimir Putin şi, posibil, nici după aceea”, a spus Ashton Carter, secretarul american al Apărării.