NATO îşi reevaluează strategia: vrea să suplimenteze efectivele forţei de reacție

Un șofer beat și fără permis a produs mai multe accidente în București cu o mașină furată

Incendiu la Oltchim Râmnicu Vâlcea

Momentul în care un traficant de droguri aruncă marfa pe geam

Unul dintre cei mai mari traficanți de droguri din lume a fost arestat

După caniculă, furtunile au făcut prăpăd

Momentul în care o balenă răstoarnă o barcă în largul coastei New Hampshire. Cum au fost salvați pescarii de la bord

Cresc sau nu taxele? Anunțul ministrului de Finanțe, Marcel Boloș

Filmul crimei din Brăila, la secundă. Suspectul s-a întors în cabinetul stomatologic imediat după comiterea faptei

CNP pentru cumpărături online. Achizițiile scumpe ale românilor pe internet ar putea fi verificate de Fisc

Într-o prefaţă a summit-ului miniştrilor Apărării din NATO, secretarul general al Alianţei a atras atenţia asupra perpetuării ameninţărilor la adresa statelor membre din zona periferică.

„Vom lua noi măsuri pentru a consolida apărarea colectivă cu scopul de a răspunde provocărilor mai rapid şi mai eficient. Întâi de toate, vom decide să suplimentăm capacităţile şi puterea forţei de răspuns a NATO”, a spus Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO.

Vârful de lance al forţei de răspuns este o brigadă formată din 5.000 de soldaţi capabili să intervină în mai puţin de 48 de ore. Pentru ca mobilizarea să fie şi pe teren precum arată pe hârtie, miniştrii Apărării din NATO vor elabora o procedură simplificată pentru luarea deciziei politice în cazul în care se impune folosirea acestei unităţi. Jens Stoltenberg nu şi-a ascuns dezamăgirea cu privire la bugetul Alianţei, aşteptat să scadă anul acesta. Doar cinci dintre cele 28 de state membre ar putea atinge, în 2015, pragul minim de 2% din PIB alocat cheltuielilor pentru apărare. Este vorba despre Statele Unite, Marea Britanie, Estonia, Polonia şi, în mod surprinzător, Grecia. În prognoza NATO, România figurează cu 1,4% din PIB, la fel ca anul trecut.

„Nu suntem într-un scenariu al Războiului Rece, dar nici nu mai avem un parteneriat strategic cu Rusia. Suntem undeva la mijloc între experienţa Războiului Rece şi ceea ce ne dorim să realizăm, un parteneriat strategic cu Rusia”, a spus Jens Stoltenberg.

Şeful Pentagonului, aflat în turneu prin Europa înaintea ministerialei NATO, este de părere că neînţelegerile dintre NATO şi Rusia vor fi de lungă durată, motiv pentru care Alianţa îşi repoziţionează forţele pe continentul european. În replică, şeful administraţiei prezidenţiale ruse a reluat acuzaţiile la adresa SUA, care ar ameninţa Rusia prin amplasarea sistemului de apărare antirachetă din România şi Polonia.

„Ajustările despre care vorbesc sunt specifice aşteptărilor noastre că Rusia s-ar putea să nu se schimbe în perioada lui Vladimir Putin şi, posibil, nici după aceea”, a spus Ashton Carter, secretarul american al Apărării.