În urmă cu câteva săptămâni, sute de alpiniști care sperau să ajungă pe vârful Everest au rămas blocați în Tabăra de Bază Sudică a muntelui din Nepal, așteptând ca un bloc masiv de gheață să se desprindă în sfârșit și să elibereze ruta către Tabăra I prin cascada de gheață Khumbu. În timp ce alpiniștii erau îngrijorați, agențiile locale erau aproape în panică: sunt în joc atât de mulți bani încât un Everest închis înseamnă ruină, scrie El Pais.
Însă profiturile din turismul montan nu îmbunătățesc calitatea vieții într-o țară care, în urmă cu câteva luni, a reprimat tinerii care protestau în Kathmandu și care în ultimele zile a demolat un vast cartier de cocioabe care adăpostea aproape 1,5 milioane de muncitori, ce au fost mutați cu forța în locuri la fel de improprii și chiar mai periculoase.
Soarele strălucește însă pe Everest, iar șerpașii care sapă labirintul de gheață și crevase din Khumbu au găsit în sfârșit o rută sigură care evită masa de gheață amenințătoare.
Niciunul dintre acești muncitori nu știe cine a fost Henry Todd, dar proprietarii mai vechi ai agențiilor de turism nepaleze și-l amintesc: el a finanțat primele scări metalice pentru a traversa crevasele uriașe ale Khumbu și pentru a urca confortabil pe blocurile de gheață mai înalte. Este foarte probabil ca Todd să fi sugerat aruncarea în aer a acelui bloc de gheață, astfel încât spectacolul de pe Everest - și fluxul de bani - să poată continua.
Născut în Scoția în 1945, a murit în casa sa din Kathmandu pe 3 noiembrie anul trecut, la vârsta de 80 de ani, după ce a suferit un atac de cord. A fost unul dintre principalii promotori ai turismului pe cele mai înalte vârfuri ale Nepalului și în special pe Everest - un vârf pe care el însuși nu a pășit niciodată.
Nu este vorba că Todd ar fi iubit muntele în mod irațional, dar iubea banii, mai ales când nu proveneau din munca convențională.
A fost poreclit „Toddfather”, o aluzie la preferințele sale pentru afacerile de tip mafiot. A creat prima agenție low-cost care oferea excursii mai ieftine pe Everest și, mai târziu, pe alte câteva vârfuri de 8.000 de metri pentru alpiniștii care nu aveau pedigree sau conturi bancare pline, dar cu suficientă hotărâre pentru a economisi și a-și cumpăra un vis.
De fapt, se poate spune că ideea i-a venit în închisoare, unde a ispășit o pedeapsă de șapte ani drept creier al uneia dintre cele mai mari rețele de producție și distribuție de LSD din istoria Regatului Unit.
Părinții lui Todd au servit în Royal Air Force, dar el a ales rapid o altă cale: la începutul anilor 1970 a condus o bandă de trafic de droguri care a fost destructurată în 1977, după ce poliția, în cadrul Operațiunii Julie, i-a găsit pe cei responsabili de producerea și vânzarea a milioane de tablete de LSD.
Legenda spune că, atunci când ofițerii au bătut la ușa lui, i-a întâmpinat cu un zâmbet și a spus: „Mă tem, domnilor, că nu sunteți aici să verificați dacă licența mea de televiziune este la zi.”
Poliția a găsit peste un milion de tablete în laboratorul său improvizat, cu o valoare pe piața neagră de 6,5 milioane de lire sterline.
Todd a fost condamnat la 13 ani de închisoare, a ispășit șapte ani, iar după eliberare s-a îndreptat spre munți. La scurt timp, avea să descopere că afacerea cu Everestul putea genera profituri frumoase și a decis să reducă costurile, să renunțe la luxul cerut de clienții bogați și, pur și simplu, să deschidă calea către acoperișul lumii pentru oameni normali. Mai mulți clienți, mai puțină exclusivitate. Apoi a extins formula la vârfuri de 8.000 de metri, cum ar fi Cho Oyu, Manaslu și chiar K2. Nu a câștigat la fel de mult ca din afacerea cu LSD, dar s-a descurcat bine. De asemenea, a dominat rapid afacerea cu oxigen îmbuteliat, inventând un sistem de reumplere a buteliilor goale.
Todd a câștigat afecțiunea șerpașilor — a avut grijă de ei — și ostilitatea multor alpiniști, pe care îi disprețuia atunci când îndrăzneau să-l contrazică. Aceștia din urmă spuneau adesea că Todd putea fi fie profund uman, fie un adevărat sadic, în funcție de rolul pe care alegea să-l joace sau de starea de spirit în care se trezea.
Când își conducea expedițiile, stilul său reflecta din nou experiența din închisoare: o mână de fier și puține provocări permise, și puțin conta faptul că propriile sale abilități de alpinism erau modeste: îi plăcea să comande din scaunul său din tabăra de bază, chiar și atunci când greșea.
În 2015, a fost martor al tragicului cutremur care a zguduit Nepalul în timp ce se afla în tabăra de bază a Everestului, unde au murit mulți oameni, în special muncitori de etnie șerpașă.
Todd a petrecut zile întregi săpând, căutând rămășițele oamenilor săi și a fost ultimul care a părăsit tabăra de bază, alături de trupurile a trei dintre șerpașii săi.
Cei care i-au câștigat încrederea au putut auzi povești uimitoare din trecutul său: îi plăcea să le amintească oamenilor că nu antreprenorii cu gulere albe au fost cei care au inventat afacerea turistică de pe Everest, ci oameni ca el - rebeli și haiduci.
Astăzi, abia dacă mai există oameni ca el: poporul șerpa este cel care conduce afacerile din munții înalți, câștigându-și existența la fel ca Todd - chiar și la marginea legii, după cum reiese din scandalul de fraudă în asigurările pentru accidente montane, care a ieșit la iveală acum doar câteva săptămâni.
Editor : Ș.R.
