Video Exclusiv Șefa Reprezentanței CE la București: Acest clivaj, cei din Bruxelles versus cei din România, nu este corect, este chiar fals
9 mai este Ziua Europei şi ne putem bucura împreună de tot ce înseamnă privilegiul de a fi european. Deseori ni se pare plictisitor, greu de înţeles ce se întâmplă în instituţiile europene, dar ne place să ne bucurăm de avantajele, stabilitatea şi siguranţa pe care le oferă spaţiul comunitar. Auzim de la diverşi politicieni români că Bruxelles-ul este dictatorial şi ne spune ce să facem. Nimic mai fals. România participă direct la orice decizie se ia la nivelul Uniunii Europene, deci, dacă nu ne convine o regulă, o putem negocia. Desigur, pentru asta ar trebui să fim foarte bine pregătiţi şi să ştim ce vrem. Discutăm despre toate aceste subiecte cu Ramona Chiriac, Şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România. Sunt Cristina Cileacu. Începe Paşaport diplomatic.
Cristina Cileacu: Ramona Chiriac, șefa Reprezentanței Comisiei Europene la București, bine ați venit la Pașaport diplomatic.
Ramona Chiriac: Mulțumesc pentru invitație.
România nu valorifică privilegiile europene
Cristina Cileacu: Românii sunt europeni dintotdeauna, dar sunt cetățenii Uniunii Europene de doar 16 ani. Cu toate acestea, se pare că ne este încă greu să înțelegem că putem fi în egală măsură și români, și europeni. Și spun asta pentru că în România se mai vorbește încă despre Bruxelles ul care ne dictează, care ne spune ce să facem, care nu ne lasă să facem ce vrem. Și exemplele pot continua. De ce este atât de greu să înțelegem acest lucru?
Ramona Chiriac: Încep prin a confirma, într-adevăr, România este o țară cu vocație europeană și cetățenii români sunt cetățeni pro-europeni. Și, dacă vreți, gândul la Europa, pe întreg parcursul istoriei moderne a României a fost constant și, desigur, tranziția de la comunism la democrație a fost tot timpul susținută de dorința de a fi parte a acestui proiect european, iar această țară și poporul român au demonstrat că sunt europeni și în acești ani dificili de permacrize, cum le spunem. Acum, fără îndoială, interesul european este clădit pe interese naționale, pe fundamente naționale și vorbim de-o unitate în diversitate, nu, şi ce diversitate, ce diferențe de dezvoltare, de istorii și așa mai departe între statele membre. Deci este important să spunem că da, interesul național are locul său în construcția europeană, dar tocmai de aceea și înțelegând acest fapt, înțelegând faptul că la orice masă decizională de la Bruxelles, cum spunem, adică din cadrul instituțiilor europene, întotdeauna se află un reprezentant al României și al românilor, a cărui voce este ascultată, a cărui program este ascultat, a cărui cerințe sunt ascultate, acesta este un lucru important pe care trebuie să-l reținem, la fel cum trebuie să reținem faptul că, comunitatea europeană, procesul european este ceva ce construim cu toții, nu este impus de sus în jos, este o construcție, o decizie a unor state națiune de a veni împreună și de a fi împreună mai puternice, mai relevante pe scena internațională.
Drumul european care ne-a transformat
Cristina Cileacu: Și dacă în acești ultimi 16 ani noi nu eram membri ai Uniunii Europene, unde am fi fost?
Ramona Chiriac: Da, este un exercițiu de reflecție pe care v-aș invita să îl facem cu toții. Nu există nicio îndoială că apartenența României la Uniunea Europeană a dat acestei țări șanse istorice de a crește economic, politic, cultural și așa mai departe. România este un beneficiar net al finanțărilor europene, știm cifrele, le repet și aici 80 de miliarde de euro a primit România, înapoi a contribuit cu 26 de miliarde. Așadar, de două ori mai mult a primit România înapoi. Eu v-aș propune un exercițiu pe care eu îl fac de câte ori călătoresc prin România. Știți că sunt acele plăcuțe alb-albastre care descriu un proiect finanțat cu bani europeni. Și recent chiar am mers până acasă la părinții mei, oriunde mergi pe acest traseu sunt proiecte finanțate: drum de ocolire, școală, spital, casă de cultură, mânăstiri renovate cu fonduri europene și așa mai departe. Deci această țară a crescut din fonduri europene, iar pentru mine ar fi important ca atunci când spunem bani europeni, fonduri europene, să auzim de fapt solidaritate europeană. Dintr-un buget comun, european, România a primit toate aceste sume pentru a crește de când este stat membru al Uniunii Europene și putem continua cu libertatea de mișcare, libertatea de a studia, de a locui oriunde în Uniunea Europeană și simpla calitate a României de stat membru care i-a acordat o platformă mult mai mare pentru a-și urmări propriile politici naționale.
Importanţa cunoaşterii politicilor europene
Cristina Cileacu: Cetățenii români, chiar dacă nu cunosc în amănunt fiecare instituție europeană, au măcar o idee generală despre ce este Comisia Europeană, ce este Parlamentul European, Consiliul European și așa mai departe. Sunt foarte mulți români care, știm, au migrat în toată Europa, și-au schimbat practic casa, au ales să trăiască în alte țări europene. Cu toate acestea, la nivel politic pare că lipsesc aceste informații. Vorbeați mai devreme despre cum se lucrează cu instituțiile europene, că întotdeauna România este la masă, acolo unde se iau decizii, pentru că nu se pot lua decizii decât împreună, la nivel european. Cu toate astea, venim mereu acasă și ne plângem că nu ne-a dat Europa. Putem să facem așa o descriere foarte simplă și generală despre cum se lucrează la nivel național cu instituțiile europene.
Ramona Chiriac: Dacă mă întrebați de dialogul existent între autoritățile naționale și Comisia Europeană, vă pot spune că este un dialog foarte apropiat. Cred că ne aflăm la un vârf istoric în ceea ce privește periodicitatea și constanța acestui dialog. Nu mai puțin de 27 de vizite de demnitari europeni, de când am preluat eu mandatul, în iunie 2021, au venit și au dialogat cu autoritățile române, care au ascultat România. Vorbim, de asemenea de un dialog tehnic. Acest dialog tehnic, pentru că zilnic auzim de PNRR, Planul Național de Redresare și Reziliență, pe această temă avem un dialog zilnic, săptămânal, cu autoritățile naționale, pe parte tehnică. Acest dialog este cu siguranță unul dificil, fără a fi grevat de tensiuni majore, este însă un dialog în care ambele părți se străduiesc să ajungă la acel numitor comun, pentru că obiectivul final este, desigur, succesul României și prin acest plan. România, la Bruxelles este în toate ședințele, în toate întâlnirile, este un stat pro-european, este un stat membru constructiv, iar acest lucru este este o calitate fenomenală și trebuie ca România să fie prima care prețuiește acest lucru la ea însăși. Felul în care România a înțeles să se poziționeze corect, cu primul ajutor pentru cetățenii din Ucraina, cu gestionarea foarte bună a culoarelor solidarității, cu poziția constant constructivă pe tema extinderii, pe teme, cu mari mize istorice, întotdeauna România răspunde prezent atunci când interesul european o cere. Cu siguranță, așadar, vorbim de un context mai ales acum, de un context geopolitic propice pentru vocea României, pentru ca vocea României să fie auzită și ascultată. Eu nu pot decât să încurajez autoritățile naționale ca de câte ori merg la Bruxelles, în orice dialog participă, să puncteze și toate aceste lucruri pe care România le face foarte bine ca stat membru al Uniunii Europene, care înțelege corect importanța interesului european comun.
Aspiraţii europene, politici româneşti
Cristina Cileacu: Și cu toate astea, pare că dăm cumva mereu pe lângă, pentru că întotdeauna auzim de la politicienii români de câte ori greșesc ceva, că vina se îndreaptă tot spre Bruxelles. Considerați că sunt oameni, mai ales în zona aceasta tehnică despre care vorbiți suficient de bine pregătiți în România, când, în momentul în care merg cu dosare la Bruxelles, să știe ce să ceară la negocieri?
Ramona Chiriac: Nu este rolul meu de a evalua felul în care prestația României.
Cristina Cileacu: Nu, dar au experiență multă cu Bruxelles-ul.
Ramona Chiriac: Dar, pe această idee, acest narativ de Comisia Europeană, țapul ispășitor sau lupul cel rău care ne impune lucruri de sus în jos, aici aș vrea să punctez câteva elemente. Comisia Europeană face parte dintr-o arhitectură instituțională din care mai fac parte Parlamentul și Consiliul Uniunii Europene. Așadar, Comisia Europeană are rolul de a iniția agenda, de a pune pe agenda celor două instituții, care sunt decidente, anumite teme. În Parlamentul European, cetățenii români au ales reprezentanții lor, în Consiliul Uniunii Europene sunt ori miniștrii, ori președintele țării, ori un aparat tehnic prezent. Așadar, în această arhitectură instituțională, Comisia nu e singura care vorbește, impune, dar pe post de magister dixit, lucruri statelor membre. O bună înțelegere a acestei simple realități ar însemna poate, o sursă suplimentară de empowement de împuternicire, de sentiment că tot ceea ce ai de cerut poți cere la Bruxelles și vei găsi în acel efort de consens, care revine Comisiei Europene, efortul de a coagula interesul european, da, ascultând toate statele membre, vei găsi drumul tău ca stat membru.
Europa înseamnă multiculturalitate
Cristina Cileacu: Ați pomenit mai devreme unitatea în diversitate. Cred că deja este un motto care nu mai trebuie explicat. Uniunea Europeană încurajează diversitatea de tot felul, deci ne încurajează să fim români, așa cum suntem noi. Nu vrea să ne transforme, nu vrea să ne schimbe. Care ar fi profilul României la nivel de Uniune Europeană?
Ramona Chiriac: România este văzută ca un stat membru constructiv și pro-european. România este văzută ca un factor de stabilitate în regiune. România este văzută ca un stat membru care rămâne rezilient în fața acestei tendințe facile de a apela la anumite tușe naționaliste, antieuropene. România, la nivel politic oficial, da, ca și discurs oficial, este un stat care se poziționează corect, în acest context geopolitic despre care vorbeam. România, în prezent, este un stat membru de frontieră a Uniunii Europene și de frontieră cu un război, cu agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, care are, așadar, România, o platformă pe care nu a mai avut-o de mult, de a se face vizibilă. Pentru că da, este un stat mai îndepărtat, nu? Și vorbeam de vizitele comisari europeni, de toate aceste oportunități de a cunoaște mai bine România la firul ierbii, care acum se întâmplă și nu s-a întâmplat în acest ritm până acum. Așadar, la Bruxelles, România este în prezent un stat membru pe care Uniunea Europeană se bazează foarte mult în regiune, ca factor de stabilitate, ca țară care susține interesul european, ca țară care înțelege să apeleze la partea de dialog și nu să impună măsuri unilaterale, deși sunt facile, sunt la îndemâna ta ca stat membru, deși împotriva domniei legii și a cadrului legal european.
Comunicarea, cheia înţelegerii valorilor UE
Cristina Cileacu: Și cu toate astea, Uniunea Europeană, cel puțin în România, începe să fie teribil de blamată pentru absolut toate relele și apare și la noi, a apărut deja de ceva timp, curentul naționalist. Care ar fi greșeala? E o greșeală de comunicare în ceea ce privește o bună relație dintre Uniunea Europeană și România?
Ramona Chiriac: Răspunsul trebuie să fie unul multidimensional. Nu e o soluție unică sau un răspuns unic pentru a înțelege această situație într-adevăr dificilă. Trăim într-un context geopolitic marcat de multă emoție, de multă frică, de nemulțumiri. Venim după ani de pandemie, suntem în an de război, suntem în an de criză energetică, suntem în ani în care discutăm despre hrană, despre acces la resurse și așa mai departe. Deci contextul este fertil pentru...
Cristina Cileacu: Curente naţionaliste.
Ramona Chiriac: ...și căutarea unui vinovat, ideal un vinovat unic. Poate fi Comisia Europeană, Uniunea Europeană, acest țap ispășitor. Nu este însă evident drumul pe care vrem să mergem. Cu siguranță o comunicare mai atentă, mai clară către cetățeni, mai la firul ierbii, de mers în România profundă, de discutat aceste teme europene, este un aspect. Al doilea aspect esențial, și țin foarte mult să precizez și în această emisiune, responsabilitatea proiectului european este una împărtășită, împărțită între statul membru și instituțiile europene. Aşadar, liderii politici naționali împart această responsabilitate de a comunica în mod corect cetățenilor lor tot ceea ce se încearcă a se realiza la nivel european, care nu poate fi și nu este decât și în interesul cetățenilor români. Este de altfel, Declarația de la Sibiu, semnată în 2019, când România a deținut președinția Consiliului Uniunii Europene. Acela este momentul în care statele membre și instituțiile europene au decis că împreună construiesc, împreună comunică. Deci, acest clivaj, cei din Bruxelles versus cei din România sau de la nivel național sau local, care nu sunt auziți nu este unul corect și este chiar fals, aș îndrăzni să spun, pentru că, așa cum am spus, ne aflăm într-o construcție instituțională foarte clară, în care suntem tot timpul la masa dialogului.
9 mai, Ziua Europei
Cristina Cileacu: Filmăm această emisiune și o să o difuzăm puțin mai devreme decât Ziua Europei, decât 9 mai, dar o filmăm cu ocazia Zilei Europei, pe care o aniversăm, desigur, și în România. Spuneați și dumneavoastră, suntem la mai bine de un an de de când avem război în Europa. Ce ar trebui să aniversăm anul acesta, mai cu atenție?
Ramona Chiriac: Da, într-adevăr. Și ce moment pentru a înțelege importanța proiectului european care este construit din cenușa a două Războaie Mondiale, care, iată, nu ne-am fi gândit niciodată că le avem atât de aproape, dar suntem din nou într-un astfel de context istoric, în care înțelegem că războiul nu aduce decât sărăcie, nu aduce decât teamă, nu aduce decât un naționalism prost înțeles și așa mai departe. Nu putem să sărbătorim decât unitatea noastră europeană, acum și întotdeauna. Cred că răspunsul este întotdeauna același: unitate europeană, deși întrebările pot fi diferite de-a lungul istoriei procesului european. Sărbătorim o Uniune Europeană care a trecut printr-o pandemie, care gestionează, sprijină o țară aflată în război, care a stabilit un traseu european recent pentru Ucraina și pentru Republica Moldova, pentru că este o temă atât de apropiată și importantă și pentru România, țară în care ne aflăm, așadar, unitatea noastră europeană, și unde mai frumos și mai important, să o sărbătorim decât în țară al cărei motto însuși este "În Unire stă puterea". Trebuie să înțelegem acest lucru sau să îl translatăm și la nivel european. Este la fel. În unire, în unitatea noastră europeană stă puterea noastră.
România, un stat european cu potenţial
Cristina Cileacu: România, la nivel european, este o țară de dimensiuni mari pentru Europa. Cu toate astea, la nivel de mental, avem în continuare tendința să ne desconsiderăm, să spunem ceilalți fac mai bine decât noi, la noi e greșit, la noi e grav. Da, știm cum e în România, avem foarte multe probleme, nu trebuie să le trecem cu vederea, dar trebuie să ne uităm și la rezolvările pe care le am tot avut în acești ani. Se uită la noi cu multă invidie alte state. Ați pomenit Ucraina și Republica Moldova, aș adăuga și țările partenere din Balcanii de Vest. Pentru aceste țări, România este un succes, pentru că este atât membru al Uniunii Europene, este membru al Alianței Nord-Atlantice și toată lumea își dorește o apartenență la aceste grupuri. Cum putem să-i ajutăm pe ei, dar în egală măsură, să ne recunoaștem și nouă meritele?
Ramona Chiriac: Și încă un merit care aparține României: este unul din statele membre care a susținut cel mai activ agenda extinderii, a susținut fervent și nu doar de acum, de un an doi, ci dintotdeauna, că aşa cum România își înțelege beneficiile aderării, ele trebuie să fie și pentru celelalte state care doresc să facă parte din proiectul european. Evident, pentru Uniunea Europeană, pentru a rămâne un partener credibil și de încredere, pentru cei care în urmă cu 10-20 de ani și-au exprimat intenția de a deveni membri ai Uniunii Europene, este important să oferim un răspuns clar și răspicat, și am oferit aceste răspunsuri, această Comisie Europeană, așa cum există acum acest statut de țări candidate pentru Ucraina și Republica Moldova, și țările Balcanilor de Vest sunt acum pe un drum european mai clar, trasat cu perioade de așteptare mai clar trasate, dar, evident, întregul proces este bazat pe merit. Ceea ce a spus președinta Comisiei Europene în discursul cu privire la Starea Uniunii anul trecut, există un aspect care m-a impresionat și a rezonat cumva și cu noi în această regiune. A spus: ar fi trebuit să-i ascultăm pe cei care cunosc Rusia. România este una din aceste state membre care a vorbit de acest pericol, care a vorbit de securitatea regiunii, care a vorbit de conflictele înghețate. Toată această expertiză istorică pe care România o aduce este respectată și este acum ascultată și România devine, iată, la rândul ei, exportator de valori europene, prin susținerea constantă, fără îndoială, a agendei de extindere și un punct special pentru tot ceea ce înseamnă România, lobby-ul României, sprijinul României pentru Republica Moldova, pentru traseul, parcursul european al Republicii Moldova, România oferă un sprijin multidimensional, nu doar politic, așa cum știți, financiar, economic, energetic, pentru că această țară atât de apropiată istoric de România, să intre pe făgașul european, așa cum își dorește.
Solidaritatea, motorul Uniunii Europene
Cristina Cileacu: Iar în privința unității, pentru că s-a folosit des cuvântul în această conversație, credeți că o să reziste unitatea, având în vedere presiunile pe care le pune războiul pe care rușii l-au început în Ucraina asupra țărilor membre ale Uniunii? Auzim deja voci care încep să răspândească mesaje de genul: să nu-i mai susținem pe ucrainieni, ce tot atâta Ucraina, de ce Ucraina şi nu noi, de ce refugiații ucraineni și nu cetățenii români?
Ramona Chiriac: Solidaritatea nu trebuie niciodată înțeleasă ca un joc de sumă zero. Nu sunt învinși şi învingători atunci când oferi un sprijin. Și atunci, de aici trebuie să pornim. Solidaritatea Uniunii Europene cu Ucraina rămâne o constantă. Este cel mai important dosar politic extern pentru Uniunea Europeană la acest moment. Așadar, această unitate, din perspectiva Comisiei Europene, este de netăgăduit. Sprijinul nostru pentru Ucraina este de netăgăduit, multidimensional, așa cum este. În același timp, o atenție majoră trebuie acordată propriilor cetățeni europeni, care, iată, trebuie să audă, să înțeleagă mai bine beneficiile de a fi membru a acestei construcții europene, fără îndoială.
Cristina Cileacu: Ramona Chiriac, La mulți ani de Ziua Europei! Mulțumesc mult pentru acest interviu.
Ramona Chiriac: Eu vă mulțumesc!
Editor : G.M.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
