Arhivele Naţionale din SUA au făcut publice joi peste 13.000 de documente legate de asasinarea preşedintelui John F. Kennedy în 1963, eveniment care a stârnit o undă de șoc în întreaga lume şi a dat naștere multor speculaţii și teorii ale conspirației.
Dar Casa Albă, invocând preocupări legate de securitatea naţională, a blocat publicarea altor mii de documente. Un lot de arhive despre acest caz fusese deja desecretizat în decembrie 2021.
Potrivit Arhivelor Naţionale, 97% din cele aproximativ cinci milioane de pagini ale dosarului sunt acum accesibile, scrie Agerpres, preluând AFP. Documentele pot fi consultate aici.
Preşedintele democrat Joe Biden a indicat într-o notă că un număr „limitat” de documente nu pot fi făcute publice, o măsură „necesară” pentru „a preveni daune aduse apărării militare, operaţiunilor de informaţii, forţelor de ordine sau politicii externe”.
Asasinarea foarte popularului preşedinte american, pe 22 noiembrie 1963, la Dallas, Texas, a dat naştere la numeroase teorii ale conspiraţiei, alimentate de sute de cărţi şi filme precum „JFK” (1991) al lui Oliver Stone.
Ele resping concluziile aşa-numitei „Comisii Warren”, care a stabilit în 1964 că Lee Harvey Oswald, un fost puşcaş marin care a trăit în Uniunea Sovietică, a acţionat singur în asasinarea preşedintelui Kennedy. El a fost ucis două zile mai târziu.
Unii cred că Oswald a fost folosit de Cuba sau de URSS. Alţii sunt de părere că asasinarea a fost ordonată de opoziţia cubaneză anti-Castro cu sprijinul serviciilor secrete americane şi al FBI, sau de către opozanţi ai lui JFK din Statele Unite.
În 2017, Donald Trump a făcut publice o serie de dosare în acest caz, în conformitate cu o lege a Congresului din 1992 care impune ca toate documentele legate de preşedintele Kennedy să fie publicate în termen de 25 de ani.
Editor : B.P.
