BUSINESS CLUB. Avantajele unei armate europene comune

România cheltuie sute de milioane de euro pe digitalizare, dar cetățenii evită e-guvernarea

Generalul Virgil Bălăceanu: „Trebuie să creăm arhitectura de combatere a dronelor”. Ce soluții are România până în 2030

Serghei Lavrov consideră că UE s-a transformat într-un „bloc militar antirus”: „NATO caută un motiv pentru a-şi prelungi existenţa”

Putin, Xi și Modi, față în față în India. Războaiele din Iran și Ucraina, principalele teme ale summitului BRICS

Viața de student la cămin vs în chirie: diferențe uriașe de preț. Economist: „Pentru părinți e o misiune imposibilă”

Jumătate dintre români se încălzesc cu lemne. Cât au ajuns să coste proviziile pentru o iarnă: „Sunt foarte scumpe”

Nicușor Dan vrea premier desemnat înainte de vizita în SUA. Negocierile pentru Guvern, în impas (surse)

Sorin Grindeanu îl amenință pe Kelemen Hunor cu proiectul AUR privind Ziua Drapelului, dacă UDMR nu susține un guvern PSD (surse)

plătite Metroul, în pericol să se oprească. Metrorex ar mai avea doar 3.000 de lei în conturi

Programul celor cinci drone Global Hawk ce vor fi operate de 14 state europene în colaborare cu Statele Unite va costa în total 6 miliarde de euro. Fiecare țară beneficiară contribuie după posiblități. România cu 25 de milioane de euro. Este un preț mic pentru accesul la o tehnologie pe care țara noastră nu și-o poate permite de una singură. Dezvoltată în California, drona-spion Global Hawk, varianta de echipare 40, nu transportă armament. În schimb, poate executa misiuni militare și umanitare.

„Avem nevoie de această capabilitate pentru a oferi informații militare și de supraveghere în timp real. Nu există niciun dubiu în această privință”, spune Jim Moseman, reprezentant al firmei proiectante.

Cu toate că este coordonat de Statele Unite, acest proiect a fost de fapt gândit în folosul Europei, care, în contextul evenimentelor din Ucraina, are nevoie mai mult decât oricând de o strategie militară comună. Însă o mână de avioane fără pilot nu este de ajuns. Colaborarea militară în interiorul Uniunii Europene trebuie să fie și mai strânsă.

Președintele Comisie Europene, Jean-Claude Juncker, declara luna trecută că în prezent politica de securitate a UE este asemănătoare cu o hoardă de găini.

Dar, dacă țările europene și-ar pune la comun bugetele militare, ar deveni o forță redutabilă pe scena mondială. Puse la un loc, bugetele de apărare ale celor 28 de state membre ar însuma 192 de miliarde de euro. Uniunea Europeană ar fi pe locul doi în lume la cheltuieli militare, deasupra Chinei și mult deasupra Rusiei.

Iar o armată a Uniunii Europene ar face achiziții comune de tehnică militară, de la vehicule militare până la nave și aparate de zbor. Ar putea astfel să își cheltuiască mai eficient banii. Însă existența unui buget militar unic nu le va mai permite țărilor membre NATO și UE să trișeze la alocarea banilor pentru armată. În Tratatul Atlanticului de Nord se prevede ca bugetele militare ale țărilor membre să se ridice la 2% din PIB.

Însă puțini sunt membrii NATO care respectă această prevedere. România va atinge pragul de 2% din PIB abia în 2017, după cum arată pactul politic semnat la începutul acestui an. În prezent, cheltuielile militare ale țării noastre se ridică la 1,4% din PIB, adică puțin peste două miliarde de euro.

În anii trecuți au existat discuții ca România și Bulgaria să își pună la comun marina și aviația militară. Fostul ambasador american la București, Mark Gitenstein, se număra printre promotorii acestei idei care până la urmă nu s-a mai concretizat.