Comisia Europeană nu va aproba planul naţional de redresare şi rezilienţă (PNRR) al Ungariei atât timp cât această ţară nu implementează reforme judiciare şi nu garantează investigarea cazurilor de corupţie, a declarat într-un interviu publicat marţi comisarul european pentru justiţie, Didier Reynders. Mai mult, raportul Comisiei Europene privind statul de drept arată că independenţa justiţiei şi libertatea presei continuă să fie ameninţate atât în Ungaria, cât şi în Polonia. Politicienii maghiari protestează, spunând că se simt șantajați de Bruxelles.
Există probleme sistemice cu statul de drept în Ungaria şi Comisia Europeană este pregătită să folosească toate instrumentele pentru a proteja democraţia, inclusiv suspendarea fondurilor europene, a declarat comisarul european pentru website-ul ungar hvg.hu, scrie Agerpres, preluând Reuters.
Didier Reynders a mai spus că va cere din nou Ungariei şi Poloniei să se alăture Biroului Procurorului Public European, condus de Laura Codruţa Kovesi, motivând că „fără aceasta nu putem fi siguri că există suficientă protecţie împotriva fraudei şi corupţiei”.
Raportul privind statul de drept în Ungaria: Independenţa justiţiei, ameninţată
Independenţa justiţiei şi libertatea presei continuă să fie ameninţate în Ungaria şi Polonia, consideră Comisia Europeană în reportul ei privind statul de drept în ţările UE publicat în aceeaşi zi şi pe care doreşte să-l transforme într-un prim instrument pentru aplicarea mecanismului care-i permite să le suspende unor state membre accesarea fondurilor europene.
Acest raport este „un instrument în primul rând preventiv”, dar şi „una dintre sursele importante de informaţii pentru a declanşa” noul mecanism ce permite Comisiei Europene să suspende fondurile europene în cazul încălcării statului de drept, a indicat apoi comisarul Reynders, precizând că executivul comunitar va examina activarea acestui mecanism după vacanţă.
Raportul „plin de pretenţii absurde care nu au nicio legătură cu realitatea” prezentat marţi de Comisia Europeană „nu este o surpriză”, a declarat Balazs Hidveghi, europarlamentar al partidului Fidesz, condus de premierul Viktor Orban, relatează agenţia MTI.
Guvernul de la Budapesta „nu-şi făcea iluzii în legătură cu aşa-zisul raport privind statul de drept al Comisiei Europene după evenimentele din ultimele săptămâni”, a adăugat Hidveghi, făcând referire la noua lege ungară care interzice promovarea homosexualităţii în şcoli, lege criticată la Bruxelles şi de lideri vest-europeni.
„Acest raport dezamăgitor nu este altceva decât o încercare de a ne şantaja (...) Toată aceasta pentru că mergem împotriva curentului general de la Bruxelles, pentru că spunem nu migraţiei, pentru că ne protejăm copiii şi nu lăsăm activiştii LGBTQ să intre în şcoli şi grădiniţe”, a mai spus eurodeputatul Fidesz.
Ministrul ungar al justiţiei, Judit Varga, a reacţionat şi ea după declaraţiile comisarului Reynders, menţionând într-o postare pe Facebook că executivul comunitar „şantajează” Ungaria din cauza respectivei legi.
Proceduri de infringement împotriva Ungariei și Poloniei
Ungaria şi Polonia, ţări conduse de guverne conservatoare criticate de Bruxelles că încalcă valorile europene prin limitarea drepturilor comunităţii LGBT sau, în cazul Ungariei, prin politica ostilă faţă de migranţi, sunt vizate de o serie de proceduri de infringement declanşate împotriva lor de Comisia Europeană pentru astfel de chestiuni şi pentru altele, care privesc în special justiţia.
Disputele Budapestei şi Varşoviei cu Bruxellesul au cunoscut recent o nouă escaladare după ce Ungaria a stârnit indignarea unor lideri vest-europeni prin adoptarea acelei legi anti-LGBT, iar în Polonia Tribunal Constituţional a declarat neconstituţională o hotărâre a Curţii Europene de Justiţie (CJUE) prin care aceasta dispunea suspendarea unei componente a contestatelor reforme judiciare poloneze.
Prin decizia sa, Tribunalul Constituţional polonez a pus sub semnul întrebării preeminenţa dreptului european în faţa celui naţional, ceea ce îngrijorează în mod special Comisia Europeană, mai ales că şi Germania a creat un astfel de precedent cu o hotărâre a Curţii Constituţionale prin care contestă întâietatea dreptului european asupra celui naţional.
Prin urmare, odată cu publicarea raportului privind statul de drept, Comisia Europeană a trimis marţi Varşoviei o scrisoare prin care îi cere să se conformeze deciziilor CJUE, ameninţând că în caz contrar se va adresa acestei instanţe europene pentru a putea impune sancţiuni financiare Poloniei.
„Ceea ce se întâmplă (în Polonia) în privinţa întâietăţii dreptului UE ne va determina să privim de două ori planul de relansare polonez”, a mai spus comisarul Reynders, sugerând astfel o posibilă intenţie a Comisiei Europene de a pune condiţii şi pentru aprobarea PNRR-ului Poloniei.
Toate căile de dialog cu Polonia şi Ungaria au fost epuizate, prin urmare Comisia Europeană vrea să ia măsuri împotriva lor, a indicat el.
Editor : B.P.
