PSD propune partidelor parlamentare, sindicatelor, patronatelor, administrațiilor locale și societății civile un „Acord al celor zece priorități naționale”, care ar urma să susțină un guvern cu mandat de 24 de luni. Executivul ar fi evaluat după îndeplinirea obiectivelor asumate, nu după formula sa politică, iar aderarea la acord nu ar oferi automat dreptul de a numi miniștri și nici nu ar garanta alocări bugetare, potrivit unei rezoluții adoptate de Consiliul Politic Național al PSD, reunit la Sinaia.
Documentul intitulat „Acordul celor zece priorități naționale” pornește de la ideea formării unei „majorități sociale înaintea unei majorități parlamentare”. PSD susține că actuala criză politică nu se rezumă la căderea unui guvern sau la dificultatea strângerii voturilor necesare în Parlament, ci reflectă incapacitatea partidelor de a stabili și urmări câteva obiective comune.
„Criza României nu se reduce la căderea unui guvern sau la dificultatea de a aduna voturi în Parlament. Problema mai adâncă este că politica și-a pierdut capacitatea de a fixa câteva obiective comune și de a lucra suficient de mult pentru ele. Majoritățile se fac, se desfac și se refac, în timp ce energia rămâne scumpă și nesigură, statul colectează slab, iar marile investiții întârzie fără justificare”, se arată în rezoluție.
Pentru a argumenta nevoia unui asemenea acord, social-democrații invocă date din august 2026 potrivit cărora 90,5% dintre respondenți considerau că România merge într-o direcție greșită, 75% spuneau că economia s-a înrăutățit, iar 58% afirmau că trăiesc la limita strictului necesar.
Vezi documentul aici.
Guvern cu mandat de 24 de luni
Potrivit propunerii, programul de guvernare ar trebui stabilit înaintea negocierii funcțiilor și a portofoliilor, iar majoritatea parlamentară ar urma să fie demonstrată prin semnături nominale în ambele Camere. Premierul și miniștrii ar accepta obiective, termene și o evaluare publică, iar fiecare prioritate ar trebui să aibă o sursă de finanțare identificată, un responsabil și indicatori care pot fi urmăriți.
„Semnatarii propun un guvern cu mandat de 24 de luni, judecat nu după formula sa politică, ci după îndeplinirea celor zece priorități. Semnătura nu este un cec în alb. Orice măsură trebuie să indice de unde vin banii, cine câștigă, cine suportă costul, ce instituție răspunde și care este riscul de eșec. O prioritate nu poate fi schimbată discret, prin ordonanță sau negociere bilaterală, ci numai prin argument public și acordul semnatarilor. În toate celelalte teme, partidele își păstrează pozițiile, identitatea și dreptul de a concura”, mai prevede documentul.
Orientarea constituțională, europeană și euroatlantică ar fi o condiție pentru aderarea la acord, iar eventualele conflicte dintre semnatari ar trebui soluționate prin notificare, evaluare și acordarea unui termen de remediere.
Care sunt cele zece priorități propuse de PSD
1. Refacerea sistemului energetic și valorificarea resurselor
Prima prioritate vizează tratarea producției de energie, a rețelelor, stocării și resurselor naturale ca părți ale aceluiași sistem. PSD propune un audit public al proiectelor energetice și al blocajelor administrative, precum și un calendar național pentru construirea unor noi capacități de producție, modernizarea rețelelor, dezvoltarea stocării și a interconectărilor.
Documentul mai prevede un program pentru producerea în România a echipamentelor și serviciilor energetice, un inventar actualizat al resurselor minerale și materiilor prime critice și un regim predictibil al redevențelor. Pentru consumatorii vulnerabili sunt propuse măsuri de protecție țintită și programe de eficiență energetică menite să reducă facturile.
2. Securitatea națională, apărarea și industria de profil
În domeniul apărării, PSD propune un portofoliu național de capabilități corelat cu planificarea NATO și europeană, însoțit de termene, costuri și responsabili publici. Rezoluția include un program industrial multianual pentru muniții, pulberi, mentenanță, vehicule, comunicații, software, securitate cibernetică și tehnologii cu dublă utilizare.
Fondurile disponibile prin mecanismul SAFE ar urma să fie folosite pentru achiziții comune, cu publicarea valorii proiectelor, a condițiilor de rambursare și a participării industriei românești. PSD mai propune condiții de offset și transfer tehnologic, precum și un program național pentru drone și sisteme de interceptare, care să includă producerea în România a platformelor, componentelor critice și programelor de comandă.
Documentul prevede și un mecanism comun împotriva atacurilor cibernetice, dezinformării și interferenței străine, precum și măsuri pentru protejarea infrastructurilor critice, a rezervelor strategice și a continuității guvernării.
3. Reindustrializare, capital productiv și finanțare pentru dezvoltare
PSD consideră că energia, apărarea, procesarea agroalimentară, industria farmaceutică, materialele, tehnologia, infrastructura digitală și economia circulară pot forma nucleul unei politici de reindustrializare.
Printre măsurile propuse se află realizarea unei hărți naționale a capacităților productive, a furnizorilor și a dependențelor critice, precum și încheierea unor contracte de dezvoltare pentru investițiile mari. Companiile care primesc sprijin de la stat ar urma să își asume obligații privind furnizorii locali, formarea profesională și cercetarea.
Banca de Investiții și Dezvoltare (BID) ar trebui operaționalizată accelerat și folosită pentru acordarea de garanții și finanțări, participarea la capital și administrarea unui fond de fonduri. Sunt propuse și instrumente de finanțare pentru IMM-uri, cooperative și companii cu potențial de export, precum și evaluarea anuală a ajutoarelor de stat.
Parteneriatele public-private ar urma să fie utilizate numai pentru proiecte care generează venituri, după o comparație publică cu varianta achiziției directe și cu publicarea contractelor și a obligațiilor viitoare asumate de stat.
4. Colectare corectă, combaterea fraudei și disciplină bugetară
În domeniul fiscal, documentul susține că statul trebuie să combată frauda, evaziunea și risipa înainte de a introduce noi sarcini pentru contribuabilii care își plătesc taxele.
PSD propune integrarea datelor fiscale, vamale, comerciale și patrimoniale într-un sistem unic de analiză a riscurilor, stabilirea unor ținte pentru reducerea decalajului de TVA și recuperarea prejudiciilor, precum și concentrarea controalelor asupra fraudelor mari și a rețelelor organizate.
Bugetul ar urma să fie construit multianual, cu un scenariu de bază, unul prudent și unul de șoc. Facilitățile fiscale, garanțiile și celelalte obligații ale statului ar fi inventariate și menținute numai dacă își demonstrează rezultatele și caracterul echitabil. Rezoluția mai introduce principiul potrivit căruia cheltuielile permanente trebuie acoperite din venituri recurente, iar împrumuturile trebuie folosite pentru investiții cu efecte economice sau sociale verificabile.
5. Reforma statului și servicii publice care funcționează
PSD propune ca reforma administrației să înceapă cu un audit funcțional al instituțiilor centrale, agențiilor și companiilor de stat. Evaluarea ar trebui să identifice atribuțiile care se suprapun, competențele care lipsesc și instituțiile care trebuie desființate, comasate sau consolidate.
Documentul prevede crearea unui portal public unic, a unui cont digital unic și a unui dosar electronic unic pentru relația cetățenilor și companiilor cu statul. Bazele de date ale instituțiilor ar urma să devină interoperabile, astfel încât administrația să nu mai solicite informații pe care o altă instituție publică le deține deja.
Funcționarii și managerii publici ar urma să fie evaluați în funcție de rezultate, termene și calitatea serviciilor. Achizițiile publice ar trebui să fie complet trasabile, cu publicarea contractelor, modificărilor și beneficiarilor reali, iar o unitate centrală ar urma să sprijine proiectele majore și administrațiile locale care nu au suficientă capacitate tehnică.
6. Muncă, venituri, coeziune socială și demografie
Pentru piața muncii, PSD propune un mecanism transparent prin care salariul minim să fie corelat cu productivitatea, salariul median și costul vieții. Acordul mai prevede extinderea negocierii colective și a dialogului sectorial, cu participarea sindicatelor și patronatelor.
Fiecare angajat ar putea avea un cont personal de competențe, iar programele de recalificare ar urma să fie legate de investiții și de locurile de muncă disponibile. Documentul propune și un standard teritorial minim pentru accesul la sănătate, educație, servicii sociale și conectivitate.
Pentru susținerea familiilor sunt avute în vedere investiții în creșe și grădinițe, locuințe accesibile, flexibilitate la locul de muncă și sprijin pentru îngrijire. În cazul românilor din diaspora, PSD propune recunoașterea calificărilor, coinvestiții, dezvoltarea unor rețele profesionale și servicii destinate celor care vor să revină în țară.
7. Educație, sănătate, competențe și cercetare
În educație, prioritățile sunt alfabetizarea funcțională, reducerea abandonului școlar, sprijinirea școlilor din comunitățile vulnerabile și dezvoltarea învățământului profesional dual, conectat la investițiile din fiecare regiune.
În domeniul sănătății, documentul propune dezvoltarea rețelelor de prevenție, medicină de familie și ambulatoriu, introducerea unui traseu digital al pacientului și stabilirea unor standarde privind timpul de acces la servicii. Managerii de spitale ar urma să fie evaluați în funcție de rezultatele medicale, nu doar de volumul activității.
PSD mai propune o finanțare stabilă pentru cercetare, competiții transparente și transfer tehnologic către economie. Proiectele publice majore ar trebui să includă obligatoriu componente de cercetare, inovare și formare profesională. Folosirea inteligenței artificiale în serviciile publice ar urma să respecte legislația, protecția datelor și drepturile cetățenești.
8. Agricultură, alimente românești, irigații și dezvoltare rurală
Pentru agricultură, acordul prevede un program dedicat irigațiilor eficiente, retenției apei, refacerii solului și adaptării la schimbările climatice.
PSD propune și realizarea unui inventar public al capacităților de depozitare și procesare finanțate din bani publici în ultimii zece ani, în care să fie prezentate situația fiecărui proiect și motivele pentru care unele investiții nu au fost finalizate. Finanțările noi ar urma să fie acordate numai proiectelor care au un contract de piață și cofinanțare privată.
Cooperativele și asocierile voluntare ar urma să primească sprijin în funcție de guvernanță, accesul la piață și rezultatele obținute. Pentru școli și spitale sunt propuse achiziții publice bazate pe criterii de calitate, proximitate și sustenabilitate, iar comunitățile rurale ar urma să beneficieze de un pachet care să includă servicii de sănătate, educație, internet, transport și servicii administrative.
9. Infrastructură și investiții strategice
PSD propune includerea tuturor investițiilor publice majore într-un singur portofoliu, în care proiectele să fie comparate în funcție de efectul economic, contribuția la conectivitatea teritorială și securitate, maturitate și sursele de finanțare.
Rezoluția prevede un audit public al investițiilor aflate în derulare, care să cuprindă proiectele finalizate, abandonate sau blocate, sumele pierdute și cauzele administrative ale întârzierilor.
Documentul arată că, după încheierea PNRR la 31 august 2026, experiența implementării programului trebuie transformată într-un set de lecții pentru pregătirea Planului de Parteneriat Național și Regional, prin care România va accesa fondurile europene după 2027.
Partidul propune o poziție națională comună pentru negocierile privind bugetul european din perioada 2028-2034, o listă scurtă de proiecte strategice cu finanțare și calendare clare, precum și raportarea lunară a stadiului lucrărilor. O unitate de intervenție rapidă ar urma să gestioneze problemele privind avizele, achizițiile, exproprierile și blocajele contractuale.
10. România europeană și euroatlantică
Ultima prioritate reafirmă apartenența României la Uniunea Europeană și NATO și stabilește orientarea constituțională, europeană și euroatlantică drept condiție pentru participarea la acord.
PSD propune finalizarea aderării la OECD, în condițiile în care România ar fi obținut 24 dintre cele 25 de avize necesare, cel rămas fiind cel din domeniul comerțului. Recomandările organizației ar urma să fie integrate în politicile interne, după evaluarea costurilor și a capacității administrative.
Documentul mai prevede consultarea Parlamentului înaintea asumării unor angajamente strategice majore, protejarea statului de drept, a independenței justiției, a pluralismului media și a drepturilor minorităților, precum și continuarea cooperării cu Uniunea Europeană, NATO și OSCE în domeniul securității și al rezilienței democratice.
Guvernul ar urma să prezinte anual un raport privind beneficiile, obligațiile și rezultatele participării României la instituțiile europene și euroatlantice.
Portal public pentru monitorizarea rezultatelor
Îndeplinirea celor zece priorități ar urma să fie urmărită printr-un portal public actualizat lunar de Guvern. Acesta ar trebui să prezinte capacitățile instalate, proiectele puse în funcțiune, timpul economisit, veniturile colectate, locurile de muncă create, accesul la servicii și obligațiile îndeplinite.
„Nu vom confunda suma cheltuită cu rezultatul obținut. O ședință ținută, o strategie aprobată sau o licitație lansată pot fi pași necesari. Nu sunt, prin ele însele, schimbări în viața oamenilor”, se arată în rezoluție.
În cazul în care una dintre priorități este încălcată, situația ar urma să fie notificată în scris și evaluată tehnic, iar semnatarul responsabil ar primi un termen de remediere de 15 zile. Cel care solicită modificarea unei priorități trebuie să explice problema, costurile alternativei și rezultatul propus.
Ieșirea din acord ar putea fi justificată de încălcarea orientării constituționale, europene și euroatlantice, modificarea unilaterală a uneia dintre priorități, nerespectarea repetată a bugetului, ascunderea obligațiilor publice, protejarea politică a corupției instituționale, refuzul controlului legal sau al publicării indicatorilor și încheierea unor înțelegeri secrete privind funcții, contracte sau alocări bugetare.
Retragerea ar deveni efectivă numai după prezentarea publică a motivelor și a consecințelor asupra majorității și programului de guvernare.
La acord pot adera partide, grupuri parlamentare și parlamentari care acceptă integral cele zece priorități, regulile de integritate și evaluarea publică. Sindicatele, patronatele, administrațiile locale și organizațiile civice pot participa la mecanismul de dialog și monitorizare.
„Aderarea nu cumpără dreptul de a numi miniștri și nu garantează alocări bugetare. Funcțiile și resursele urmează procedurile constituționale și o negociere politică asumată public”, se arată în rezoluția adoptată de Consiliul Politic Național al PSD.
Editor : A.D.
