Țările de pe flancul estic al NATO, inclusiv România, Finlanda și statele baltice, afirmă că nu există dovezi că Rusia s-ar pregăti să atace în viitorul apropiat un membru al Alianței. Oficialii continuă însă să consolideze apărarea și avertizează că Moscova își intensifică acțiunile ostile împotriva Europei, de la atacuri cibernetice și sabotaje până la provocări și încălcări ale spațiului aerian, scrie Euronews.
„Un atac militar convențional al Rusiei rămâne foarte puțin probabil”
La aproape o săptămână după ce vizita secretă la Moscova a directorului CIA, John Ratcliffe, a alimentat temerile că Rusia s-ar putea pregăti să testeze NATO, oficialii europeni resping ipoteza potrivit căreia un atac convențional ar fi iminent.
Din Finlanda și România până în statele baltice, guvernele susțin că nu există dovezi că Moscova s-ar pregăti pentru o confruntare directă cu NATO. În același timp, acestea continuă să-și consolideze apărarea și avertizează că amenințarea reprezentată de Rusia este în creștere.
Oficialii de pe flancul estic al NATO subliniază că pregătirea pentru o posibilă agresiune rusă nu înseamnă că se așteaptă ca aceasta să aibă loc.
John Hardie, director adjunct al Programului pentru Rusia din cadrul organizației americane Foundation for Defense of Democracies, a declarat pentru Euronews că Ratcliffe ar fi putut transmite mai multe mesaje la Moscova.
„În opinia mea, un atac militar convențional al Rusiei împotriva unui stat membru NATO rămâne foarte puțin probabil, mai ales cât timp războiul din Ucraina continuă”, a spus Hardie.
„Cu toate acestea, chiar dacă, în general, acest scenariu rămâne improbabil, există motive să credem că riscul a crescut ușor.”
„Războiul din Iran a redus nivelul de pregătire al SUA, iar administrația Trump a provocat îndoieli cu privire la voința politică a Statelor Unite de a apăra Europa. În ultimele luni, am asistat la pătrunderi în spațiul aerian al NATO care ar fi putut avea drept scop testarea reacției noastre.”
Hardie a mai spus că oficialii americani ar putea fi îngrijorați și de modul în care Putin ar reacționa dacă s-ar simți „frustrat sau încolțit” în Ucraina. Expertul consideră însă că un al doilea val de mobilizare în Rusia ar fi un răspuns mai probabil.
Evaluarea lui Hardie coincide, în linii mari, cu declarațiile publice ale liderilor europeni.
„Nu ar avea niciun sens ca vreo putere din lume să testeze hotărârea acestei alianțe”
Președintele Finlandei, Alexander Stubb, a respins previziunile potrivit cărora Rusia ar putea fi pregătită să atace o țară NATO în următorii ani.
„Dacă cineva are un asemenea glob de cristal, foarte bine. Eu, pur și simplu, nu văd nici dovezi, nici fapte care să susțină această ipoteză”, a declarat Stubb pentru publicația germană Bild, adăugând că informațiile de care dispune îi confirmă evaluarea.
„Nu ar avea niciun sens ca vreo putere din lume să testeze hotărârea acestei alianțe.”
Finlanda își consolidează totuși apărarea de-a lungul frontierei sale de 1.340 de kilometri cu Rusia. Suedia a acceptat o solicitare a autorităților de la Helsinki și va trimite avioane de luptă Gripen și o navă militară pentru a sprijini supravegherea teritoriului finlandez de-a lungul frontierei.
Oficialii finlandezi nu văd nicio contradicție în aceste măsuri. Creșterea nivelului de pregătire militară are rolul de a descuraja Rusia și de a proteja țara împotriva dronelor, încălcărilor spațiului aerian și altor forme de escaladare, nu de a o pregăti pentru un atac iminent.
România a prezentat o evaluare similară. Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat duminică, la Digi24, că Bucureștiul și aliații săi fac permanent schimb de informații și că nu există „niciun indiciu” potrivit căruia Rusia ar intenționa să atace un stat membru NATO.
„Nu cred că Rusia are intenția de a ataca o țară membră NATO”, a spus Miruță.
România are o frontieră de 614 kilometri cu Ucraina, iar drone rusești au pătruns în repetate rânduri pe teritoriul său.
Premierul Letoniei, Andris Kulbergs, a fost și mai explicit. El a transmis, într-un mesaj publicat pe X, că nivelul amenințării militare la adresa țării sale nu s-a schimbat, iar riscul unei invazii directe a Rusiei rămâne scăzut.
Letonia rămâne însă în alertă sporită în fața atacurilor cibernetice, actelor de sabotaj, provocărilor și dronelor, consolidându-și în același timp frontiera estică împreună cu aliații NATO.
„Pregătirea pentru o posibilă amenințare nu înseamnă existența unei amenințări imediate”, a spus Kulbergs. „Aceste două lucruri nu trebuie confundate.”
Lituania, Estonia și Letonia se numără printre statele NATO care alocă cele mai mari sume apărării, raportat la dimensiunea economiilor lor.
Polonia a adoptat un ton mai prudent.
„Următoarele șase luni vor fi decisive, iar noi trebuie să fim pregătiți”
Premierul polonez Donald Tusk a declarat, după o informare oferită în weekend de secretarul general al NATO, Mark Rutte, că „escaladarea din partea Rusiei continuă”.
„Nu putem exclude provocări ale Rusiei împotriva unuia dintre membrii NATO”, a spus Tusk. „Următoarele șase luni vor fi decisive, iar noi trebuie să fim pregătiți, atât Polonia, cât și NATO, pentru diferite scenarii.”
Avertismentul său indică o altă dimensiune a evaluării amenințărilor la adresa Europei: chiar dacă un atac convențional nu pare iminent, agresiunea Rusiei se manifestă deja sub alte forme.
Guvernele europene au acuzat Moscova de atacuri cibernetice, acte de sabotaj și alte operațiuni ostile desfășurate pe continent, în timp ce aeronavele și dronele rusești au încălcat în repetate rânduri spațiul aerian al NATO.
Ministrul estonian de Externe, Margus Tsahkna, a susținut, într-un mesaj publicat pe X, că descrierea acestor acțiuni drept „război hibrid” diminuează gravitatea amenințării.
Reacționând la declarațiile șefului serviciului estonian de informații externe, Kaupo Rosin, Tsahkna a scris: „Ajunge cu eufemismele. Campania de sabotaj și subversiune desfășurată de Putin în Europa nu este «război hibrid». Este terorism sponsorizat de stat. Să-i spunem pe nume.”
Hardie a afirmat, la rândul său, că astfel de acțiuni ale Rusiei au loc deja.
„În ceea ce privește actele agresive care rămân sub pragul unui război deschis, precum incendierea unor fabrici europene din industria apărării, acestea au loc deja de ani întregi, însă efectul lor strategic a fost limitat”, a declarat el pentru Euronews.
„Moscova are opțiuni de escaladare în această zonă, însă este puțin probabil ca acestea să aibă un impact mult mai mare și ar putea, în mod paradoxal, să producă un efect de bumerang.”
Editor : Ș.A.
