În 2021, 27% dintre respondenți au declarat că Brexit-ul se desfășoară mai prost decât prevăzuseră, iar în 2026 această cifră a crescut la 48%, arată un nou sondaj.
Aproape jumătate din populația britanică dorește un al doilea referendum privind Brexit-ul, inclusiv o cincime dintre alegătorii Partidului Reform UK, potrivit unui nou sondaj de amploare realizat la 10 ani de la decizia Marii Britanii de a părăsi Uniunea Europeană. scrie The Independent.
Studiul realizat de Ipsos, King’s College London și grupul de reflecție UK in a Changing Europe a constatat că o mare parte a publicului era deschisă unei apropieri de UE, aproape jumătate susținând o relație mai strânsă, iar 60% dorind o cooperare mai strânsă în domeniul apărării.
Cercetarea a sugerat, de asemenea, că atitudinile din ultimii 10 ani s-au schimbat atât față de UE, cât și față de referendumul în sine.
Brexit-ul decurge prost
Numărul persoanelor care afirmă că Brexit-ul decurge mai prost decât au prevăzut s-a dublat aproape în ultimii cinci ani, de la 27% în 2021 la 48% în prezent – depășind numărul celor care spun că decurge la fel de bine sau mai bine decât se așteptau.
În timp ce două treimi din public în 2016 considerau că David Cameron a avut dreptate să convoace referendumul, această cifră a scăzut acum la 43%, în timp ce numărul celor care spun că a fost o decizie greșită a crescut de la 24% la 38%.
În mod similar, există mai mult sprijin pentru un al doilea referendum, 48% spunând acum că l-ar susține, față de 27% care s-ar opune.
Conform studiului, chiar și o cincime dintre alegătorii partidului Reform UK și un sfert dintre cei care au votat pentru ieșirea din UE în 2016 ar susține organizarea unui al doilea referendum.
Propunerea unui nou referendum privind apartenența la UE ar crește, de asemenea, numărul persoanelor dispuse să ia în considerare votul pentru Partidul Laburist la următoarele alegeri de la 31% la 45%, în timp ce doar 27% au afirmat că o propunere de menținere a statu-quo-ului i-ar încuraja să voteze pentru acest partid.
Însă atitudinile față de UE rămân „complexe”, a afirmat Keiran Pedley, directorul de cercetare al Ipsos.
El a declarat: „La prima vedere, există o deschidere către o mai mare aliniere și adoptarea de reguli pentru a facilita o relație comercială mai puternică, dar argumentele privind suveranitatea – în special în ceea ce privește imigrația – rămân convingătoare.”
În timp ce 53% dintre cetățeni au declarat că ar susține revenirea la libera circulație în schimbul accesului la piața unică a UE, formularea întrebării în termeni de suveranitate a arătat că oamenii acordă prioritate controlului imigrației față de relațiile cu blocul comunitar.
Aproximativ 52% au declarat că preferă un control total la frontieră și o relație mai limitată cu UE, față de 38% care au afirmat contrariul.
Profesorul Anand Menon, directorul grupului de reflecție „UK in a Changing Europe”, a declarat că studiul a arătat că „nu există o opțiune ușoară în ceea ce privește relația cu UE”, fiecare posibilitate prezentând „compromisuri clare”.
„O lentoare glaciară”
Însă, în ciuda schimbării de atitudine față de UE, profesorul Bobby Duffy de la King’s College London a afirmat că opiniile evoluează „cu o lentoare glaciară”, adăugând: „În ritmul acesta, vor mai trece mulți ani până când vom ajunge la o cerere clară de schimbare.”
Dezbaterea privind apartenența Marii Britanii la UE a fost reaprinsă după ce fostul secretar al sănătății, Wes Streeting, a declarat că țara ar trebui să se reîntoarcă în UE, ca parte a discursului său de candidatură la conducerea Partidului Laburist.
Domnul Streeting – care se așteaptă să lanseze o provocare la conducere împotriva lui Sir Keir Starmer după ce a părăsit guvernul – a declarat luna trecută că decizia Marii Britanii de a părăsi Uniunea Europeană a fost „o greșeală catastrofală”.
„Avem nevoie de o nouă relație specială cu UE, deoarece viitorul Marii Britanii se află în Europa și, într-o zi – într-o zi – înapoi în Uniunea Europeană”, a spus el.
Aceasta vine după ce The Independent a dezvăluit că blocul ar putea accelera revenirea Marii Britanii dacă aceasta ar decide să se reîntoarcă, respingând sugestiile că Marea Britanie ar fi împinsă la coada listei dacă ar încerca să inverseze Brexit-ul.
Sandro Gozi, președintele delegației europene la Adunarea Parlamentară UE-Marea Britanie, a declarat că Uniunea Europeană ar considera o cerere de readerare din partea Regatului Unit ca o „victorie majoră pentru proiectul european”, insistând că ar exista o modalitate de a accelera procesul.
Surse de la Bruxelles au confirmat că o eventuală readerență a Regatului Unit ar putea avea loc mult mai rapid decât în cazul altor țări candidate, datorită alinierii sale semnificative preexistente la blocul comunitar.
Editor : Sebastian Eduard
