Cancelarul german Friedrich Merz a cerut reducerea substanțială a viitorului buget al Uniunii Europene, respingând atât propunerea Comisiei Europene, cât și varianta de compromis aflată în negocieri. Liderul de la Berlin susține că proiectul pentru perioada 2028-2034 este prea mare și că sunt necesare reduceri în toate domeniile.
Cancelarul german Friedrich Merz a declarat în cadrul unei întâlniri cu prim-ministrul irlandez Micheal Martin la Dublin, că trebuie făcute reduceri în toate domeniile, relatează Agerpres. „Aceste reduceri sunt esenţiale, indiferent de cât de departe ajungem cu noile resurse proprii”, a spus Merz.
Bugetul UE este una dintre cele mai sensibile chestiuni din punct de vedere politic de la Bruxelles. El este stabilit pentru şapte ani, iar în prezent sunt în desfăşurare negocieri privind bugetul pentru perioada 2028-2034. Acest fond vast este finanţat în principal dintr-o cotă din venitul naţional brut al statelor membre. Fiind cea mai mare economie a UE, Germania plăteşte de departe cea mai substanţială contribuţie.
Comisia Europeană propune aproximativ 1.760 de miliarde de euro de euro, în termeni ajustaţi la inflaţie, la preţurile din 2025, care vor fi utilizate pentru diverse proiecte ale UE - inclusiv achiziţii publice în domeniul apărării, politica agricolă, fondurile structurale şi programul de schimb Erasmus.
Merz a respins ferm atât propunerea Comisiei, cât şi o propunere de compromis aflată în prezent pe masă, care ar implica doar reduceri minore. „O extindere atât de amplă şi substanţială a bugetului european nu este acceptabilă pentru noi. Cifrele nu sunt echilibrate”, a spus el.
Irlanda deţine preşedinţia rotativă a Consiliului UE din iulie şi, prin urmare, este responsabilă de coordonarea negocierilor bugetare și urmează să prezinte o nouă propunere de compromis în octombrie. „Am încredere că dumneavoastră, dragă Micheal, veţi prezenta o propunere realistă”, a spus Merz, adresându-se prim-ministrului irlandez.
Obiectivul actual este de a ajunge la un compromis până la sfârşitul anului, prin urmare înainte de alegerile prezidenţiale din Franţa. Obţinerea unui acord între statele membre ale UE cu privire la dimensiunea noului buget comun până la sfârşitul anului este considerată însă foarte ambiţioasă, având în vedere cât de divergente rămân poziţiile celor 27 de state membre.
Alături de Germania, alte ţări care contribuie net cer, de asemenea, un buget mai mic, între care Olanda, Suedia şi Danemarca. Statele beneficiare nete nu doresc ca propunerea existentă să fie redusă şi mai mult. Bugetul, cunoscut oficial sub numele de Cadrul Financiar Multianual (CFM), trebuie adoptat în unanimitate.
În afară de contribuţiile naţionale, resursele proprii ajung şi direct la Bruxelles - de exemplu, tarifele la importurile din afara Europei. Dacă ar trebui introduse noi resurse proprii şi ce formă ar trebui să ia acestea sunt subiecte care fac parte, de asemenea, din dezbaterea dintre statele membre ale UE. Comisia propune, printre altele, o taxă pentru companiile mari cu venituri anuale de peste 100 de milioane de euro.
Editor : M.I.
