Un raport al Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene arată că statele membre trebuie să își consolideze legislația pentru protejarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor în contextul unei creșteri a utilizării aplicațiilor de tip inteligență artificială. Acestea ar putea fi sursa unor erori și discriminări, se arată în raport, conform AFP, citat de Agerpres.
Chiar dacă Inteligenţa Artificială are diferite aplicaţii (asistenţă vocală, sisteme de recunoaştere a vocii şi facială, roboţi, automobile autonome) ea a început să fie utilizată şi de forţele de ordine precum şi de sectorul medical, sectorul privat şi de agenţiile de informaţii.
În medie, 42% dintre companiile europene recurg la folosirea aplicațiilor care folosesc inteligența artificială - Cehia (61%), Bulgaria (54%) şi Lituania (54%) sunt ţările unde acestea sunt cele mai folosite. Inteligenţa Artificială este utilizată în special de firmele de publicitate care vor să ţintească consumatorii online graţie algoritmilor iar pandemia de coronavirus a accelerat adoptarea AI, susţine raportul FRA.
„Unul dintre riscuri este acela ca oamenii să adopte orbeşte noile tehnologii, fără a evalua impactul înainte de a le utiliza”, a explicat David Reichel, unul dintre autorii raportului. De asemenea, AI poate încălca viaţa privată, prin dezvăluirea preferinţelor sexuale ale unei persoane într-o bază de date. Ea poate de asemenea crea discriminări la angajare dacă anumite criterii exclud categoriile de populaţie pe baza numelui de familie sau a adresei.
„O mare parte a interesului pentru AI se concentrează pe sprijinul său potenţial pentru creşterea economică. Modul în care poate afecta drepturile fundamentale a primit mai puţină atenţie”, se arată în raportul publicat de Agenţia pentru Drepturi Fundamentale a UE (FRA), o agenţie a UE cu sediul la Viena, Austria.
„Inteligenţa Artificială nu este infailibilă, ea este produsul oamenilor iar oamenii pot face greşeli. De aceea, oamenii trebuie să fie conştienţi atunci când AI este utilizată cu privire la modul în care funcţionează şi cum pot fi contestate deciziile automatizate”, susţine directorul FRA, Michael O'Flaherty. Raportul FRA este bazat pe mai mult de 100 de interviuri cu organizaţii publice şi private care utilizează deja Inteligenţa Artificială din Spania, Estonia, Finlanda, Franţa şi Olanda.
În consecinţă, Agenţia pentru Drepturi Fundamentale a UE a apreciat că AI trebuie să respecte toate drepturile fundamentale şi să existe garanţii care să asigure că oamenii pot contesta deciziile luate de AI iar companiile trebuie să explice modul în care sistemele lor iau decizii care implică AI.
Raportul FRA vine într-un moment în care Comisia Europeană are în vedere elaborarea unei legislaţii care să acopere sectoarele cu un risc ridicat precum sănătatea, energia, transporturile şi unele părţi din sectorul public.
Editor : Adrian Dumitru
