Gheţarii elveţieni au trecut printr-un nou an „catastrofal", pierderea volumului lor ajungând la aproape 20% în cinci ani. Acesta este al doilea cel mai sumbru bilanţ anual după 2022, conform unui studiu publicat joi.
Conform datelor Reţelei elveţiene de monitorizare glaciologică (Glamos), gheţarii elveţieni au pierdut încă 5,5% din volumul lor în acest an, după cea mai caldă vară din istorie şi o iarnă cu puţină zăpadă, relatează AFP, citată de Agerpres.
Pe gheţarul Scex Rouge, la aproape 3.000 de metri altitudine, responsabilul Glamos Matthias Huss contempla cu tristeţe peisajul din jur.
„Acest gheţar este pe cale să dispară. (...) S-ar putea să nu mai rămână gheaţă deloc în 10 până la 15 ani", a declarat el.
El a scos apoi tija lungă de aluminiu de patru metri, instalată de Glamos în mijlocul gheţarului. La sfârşitul lunii iulie, aceasta abia se vedea la suprafaţa gheţii. Astăzi, ea depăşeşte suprafaţa cu peste trei metri.
„Nu suntem surprinşi, deoarece ştim cu ce viteză se topesc gheţarii. Dar să vezi aceşti munţi fără zăpadă, cu stâncile lor, şi aceşti gheţari întunecaţi, vestigii ale unei alte epoci, este cu adevărat ceva deosebit", a comentat glaciologul.
Între anii 2022 şi 2026, gheţarii elveţieni s-au topit într-un ritm de peste două ori mai rapid decât cel observat în oricare altă perioadă de cinci ani de până acum, ceea ce a dus la o pierdere de aproape 20% din volumul lor începând din 2021.
Topirea se accelerează - 10% din volumul de gheaţă a dispărut în anii '90, comparativ cu 27% în deceniul 2016-2026, conform măsurătorilor efectuate pe aproximativ 10 de gheţari, extrapolate la ansamblul celor aproape 1.300 de formaţiuni glaciare care mai există încă în Elveţia.
În această ţară, încălzirea este de două ori mai puternică în comparaţie cu media la nivel mondial, potrivit MétéoSuisse.
Lunile iunie - august au fost cele mai calde înregistrate vreodată în Elveţia de la începutul măsurătorilor, în 1864. Acestea au detronat vara caniculară din 2003, care deţinea până atunci recordul.
„Vara viitoare, într-o lume cu +3 grade Celsius, ar fi cu aproximativ +3,6 grade Celsius mai caldă comparativ cu perioada de referinţă 1991-2020. În vara anului 2026, diferenţa a ajuns la +3,4 grade Celsius", a indicat MétéoSuisse, care estimează că "într-o lume cu o încălzire de 3 grade Celsius, vara anului 2026 s-ar încadra în medie".
În munţi, situaţia este alarmantă. Zăpada care protejează gheţarii s-a topit deja parţial în iunie şi a dispărut complet în septembrie, chiar şi la 3.500 de metri altitudine.
„În astfel de condiţii, gheţarii alpini nu au nicio şansă de supravieţuire pe termen lung", a avertizat Glamos.
Din cauza topirii semnificative din acest an, cercetătorii au fost nevoiţi chiar să reinstaleze stâlpii de măsurare mai sus, inclusiv la cele mai mari altitudini, deoarece gheaţa din jurul acestora se topise.
Grosimea medie a gheţii în zona unora dintre gheţari a scăzut cu 2,5 până la 4 metri, iar pe limbile glaciare s-a redus uneori cu până la 10 metri în timpul verii.
Deşi temperaturile au fost mai ridicate în acest an, pierderile din 2022 nu au fost atinse în totalitate, numeroşi gheţari fiind acoperiţi cu puţin mai multă zăpadă decât în urmă cu patru ani.
În plus, în acest an s-a depus mai puţin praf din Sahara pe zăpadă. Prin urmare, lumina solară a fost reflectată mai bine, ceea ce a permis ca o mai mare parte din această energie să revină în atmosferă, în loc să fie absorbită de zăpadă.
Cu toate acestea, patru gheţari mari au înregistrat anul acesta o topire mai semnificativă ca niciodată, printre care gheţarul Rhone, unul dintre cei mai emblematici, precum şi Aletsch, cel mai mare din Alpi.
Odată cu retragerea gheţarilor, cresc îngrijorările cu privire la disponibilitatea viitoare a resurselor de apă. Între iulie şi septembrie, gheţarii au pierdut în total aproximativ 2.200 miliarde de litri de apă.
„Este greu de imaginat; această cantitate depăşeşte de peste patru ori consumul anual de apă dulce al gospodăriilor elveţiene", a subliniat Huss.
Editor : M.B.
