Oamenii de știință au descoperit mici particule de aur în acele de molid. Care este explicația cercetătorilor pentru fenomenul inedit
Versuri celebre, precum „Decorațiuni din argint și aur, în fiecare brad de Crăciun”, din melodia „Rudolph, renul cu nasul roșu”, interpretată de artistul Burl Ives, au un „sâmbure” de adevăr. Acele de molid care conțin particule minuscule de aur ar putea indica existența unor zăcăminte importante din metalul prețios, aflate aproape de suprafața solului dintr-o anumită zonă, arată Live Science.
Un studiu publicat pe 28 august în revista „Environmental Microbiome” anunță că molizii norvegieni (Picea abies) concentrează nanoparticule de aur cu ajutorul bacteriilor care trăiesc în acești arbori.
„Rezultatele noastre sugerează că bacteriile și alți microbi care trăiesc în interiorul plantelor pot influența acumularea de aur în copaci”, a declarat într-un comunicat Kaisa Lehosmaa, ecolog la Universitatea din Oulu, Finlanda, autorul principal al studiului.
Aceste bacterii sunt cunoscute sub numele de endofite - microorganisme simbiotice care facilitează producția de hormoni și absorbția nutrienților, printre alte funcții. În molizi, aceste bacterii segregează particule solubile de aur, pe care copacii le absorb din apă, prin rădăcini.
Procesul este o formă de biomineralizare, în care organismele vii controlează formarea mineralelor în țesuturile lor printr-o gamă largă de procese. În acest caz, endofitele au concentrat, probabil, particulele pentru a le reduce toxicitatea, anunță oamenii de știință citați de Live Science.
Nicio șansă de îmbogățire pentru căutătorii de aur
Pentru studiu, cercetătorii au investigat molizii din apropierea minei Kittila din nordul Finlandei, cel mai mare producător de aur din Europa. Cercetătorii au examinat 138 de probe de ace, prelevate de la 23 de molizi. Acele de la patru dintre copaci conțineau nanoparticule de aur.
Nanoparticulele erau înconjurate de biofilme create de genuri bacteriene precum P3OB-42, Cutibacterium și Corynebacterium. Aceste filme sunt polizaharide (n.r. zaharuri complexe) și compuși proteici secretați de bacterii, care le permit să rămână în țesuturile plantelor.
Asocierea strânsă dintre nanoparticule și biofilmele bacteriene a indicat că bacteriile erau probabil responsabile de izolarea mineralului. Diversitatea speciilor bacteriene era mai redusă în ace care conțineau aur; alte studii asupra plantelor cu concentrații ridicate de metale în țesuturile lor au constatat, de asemenea, o scădere a biodiversității microbiene.
Nimeni nu va face însă avere tăind molizi, pentru a distila cantitățile infime de aur din ace lor - particulele măsoară doar o milionime de milimetru. Cu toate acestea, absorbția mineralului prețios de către copaci poate fi un indicator util al zăcămintelor de aur aproape de suprafața solului.
„Screeningul pentru astfel de bacterii în frunzele plantelor poate facilita procesul de explorare a aurului”, a spus Lehosmaa.
Editor : C.A.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News