Poluanții „eterni”, substanțe chimice care nu se descompun aproape deloc în natură, cunoscuți sub numele de PFAS, ar putea costa Uniunea Europeană între 330 și 1.700 de miliarde de euro până în 2050, potrivit unui raport publicat de Comisia Europeană. Studiul arată că impactul financiar depinde de cât de dur va acționa Bruxelles-ul împotriva acestor substanțe chimice omniprezente, folosite în produse de zi cu zi și asociate cu riscuri grave pentru sănătate și mediu.
Raportul, realizat la cererea Comisiei Europene, analizează patru scenarii posibile, în funcție de amploarea măsurilor care ar putea fi adoptate în următorii ani pentru a limita răspândirea PFAS în Uniunea Europeană.
Comisarul european pentru mediu, Jessika Roswall, a declarat că studiul „arată nevoia urgentă de acțiune” și că îngrijorarea consumatorilor este justificată, având în vedere efectele dovedite ale acestor substanțe asupra sănătății.
Patru scenarii, costuri foarte diferite
Cel mai dur scenariu prevede investiții masive pentru curățarea solurilor contaminate și tratarea apelor uzate, astfel încât Uniunea Europeană să respecte standarde stricte de calitate a apei pentru aproximativ 20 de PFAS. În acest caz, costurile totale ar putea ajunge la 1.700 de miliarde de euro până în 2050.
Un alt scenariu, estimat la 330 de miliarde de euro, presupune oprirea completă a producției și utilizării PFAS, dar fără investiții suplimentare pentru tratarea apei potabile sau a apelor uzate.
Studiul mai arată că, dacă Uniunea Europeană nu face nimic în plus față de măsurile actuale, costurile ar ajunge la aproximativ 440 de miliarde de euro, în special din cauza cheltuielilor medicale în creștere.
Cele mai mari riscuri le-ar suporta copiii, persoanele care locuiesc în apropierea zonelor contaminate și muncitorii din industriile unde aceste substanțe sunt utilizate frecvent.
Autorii raportului recunosc că impactul real ar putea fi chiar mai mare, pentru că analiza s-a limitat la doar patru tipuri de PFAS: PFOA, PFOS, PFHxS și PFNA, deși există mii de substanțe din această categorie.
Ce sunt PFAS și unde le găsim
PFAS sunt substanțe chimice create pentru a respinge apa, grăsimile și murdăria și pentru a rezista la temperaturi ridicate.
Din acest motiv, ele sunt folosite în ambalaje alimentare, cutii de pizza, haine impermeabile, vase antiaderente și spume pentru stingerea incendiilor.
Problema este că aceste substanțe se descompun extrem de greu în natură, motiv pentru care sunt numite „poluanți eterni”. Ele se acumulează în sol, apă și în organismul uman.
Studiile arată că expunerea la PFAS poate duce la creșterea colesterolului, la un risc mai mare de cancer, la probleme de fertilitate și la afectarea dezvoltării fătului în timpul sarcinii.
Raportul arată că tocmai aceste efecte asupra sănătății ar genera cele mai mari costuri pe termen lung, dacă nu sunt luate măsuri rapide.
UE pregătește o lege, dar cu întârzieri
Comisia Europeană intenționează să interzică PFAS în produsele de consum de zi cu zi, cu excepții pentru domenii considerate strategice, precum sectorul medical.
Totuși, legislația nu este așteptată mai devreme de sfârșitul anului 2026.
Bruxelles-ul așteaptă două avize decisive din partea Agenției Europene pentru Produse Chimice: unul privind riscurile PFAS și un altul privind impactul economic al unei eventuale interdicții.
Organizațiile de mediu acuză Uniunea Europeană că amână decizia sub presiunea industriei.
La rândul său, comisarul Jessika Roswall recunoaște că există „discuții dificile” privind domeniile care ar putea primi derogări.
Până la adoptarea unei legi generale, UE a introdus deja limite pentru PFAS în apa potabilă, ambalajele alimentare și jucării. În jucării, aceste substanțe vor fi complet interzise până în 2030.
Raportul arată că, indiferent de scenariul ales, costurile pentru societate vor fi uriașe dacă problema poluanților „eterni” nu este tratată rapid și ferm.
Editor : A.D.
