Proiectul "Eforturi comune pentru reţele de transport sigure şi prietenoase cu animalele sălbatice în Carpaţi", care implică 16 parteneri din Austria, Republica Cehă, Ungaria, România, Slovacia şi Ucraina, s-a numărat printre cei șase câștigători ai premiilor Natura 2000 din 2020.
Comisarul european pentru mediu, oceane și pescuit, Virginijus Sinkevičius, a anunțat, miercuri câștigătorii ediției din acest an a premiilor Natura 2000.
“Premiile recunosc poveștile de succes în materie de conservare a mediului din întreaga UE și sensibilizează cu privire la una dintre realizările remarcabile ale Europei — rețeaua de zone protejate Natura 2000”, arată un comunicat al Comisiei Europene.
Cele şase proiecte câştigătoare la ediţia din acest an sunt din Belgia, Bulgaria, Finlanda, Franţa, Spania şi un proiect transfrontalier intitulat "Eforturi comune pentru reţele de transport sigure şi prietenoase cu animalele sălbatice în Carpaţi", care implică 16 parteneri din Austria, Republica Cehă, Ungaria, România, Slovacia şi Ucraina.
Comisarul Sinkevičius a declarat: „Pandemia de COVID-19 a evidențiat legătura dintre societățile reziliente și sănătoase și menținerea în bune condiții a mediului nostru natural. Câștigătorii din acest an demonstrează că alocarea de timp, energie și resurse pentru a proteja natura aduce beneficii importante nu doar naturii, ci și nouă. Acestea sunt modelele de cooperare și soluțiile care trebuie îmbunătățite dacă vrem să ne îndeplinim angajamentele asumate în cadrul Strategiei UE în domeniul biodiversității”.
85 de candidați au concurat, pe cinci categorii: acțiuni de conservare, beneficii socioeconomice, comunicare, concilierea intereselor, precum și cooperarea transfrontalieră și crearea de rețele. Premiul special al cetățenilor europeni a fost acordat proiectului „Parteneriat pentru protecția pădurilor seculare din Bulgaria în cadrul rețelei Natura 2000(link is external)”. Proiectul a contribuit la concilierea intereselor conflictuale cu privire la desemnarea siturilor Natura 2000 forestiere. Rezultatul a fost desemnarea a 109.300 de hectare suplimentare de păduri seculare drept zone protejate din care se exclude recoltarea.
În strategia sa privind biodiversitatea, publicată la începutul acestui an, Comisia Europeană a propus plantarea a 3 miliarde de copaci până în 2030 în cadrul unui plan amplu al UE de refacere a naturii.
Ce implică proiectul
Proiectul care include România prevede conservarea biodiversității faunei din Carpați prin construcția infrastructurii rutiere și feroviare care permite mișcarea liberă a animalelor.
“Munții Carpați sunt unele dintre cele mai bogate zone naturale din Europa, ce găzduiesc o diversitate bogată de habitate, faună și floră, protejate în mare parte de rețeaua Natura 2000. Însă, în ultimele decenii, dezvoltarea sustenabilă a acestei regiuni a trebuit să facă față unei creșteri rapide a infrastructurii de transport. Aceasta a avut un impact negativ asupra populațiilor multor specii, în special animale care sunt dependente de mișcarea liberă în mediul înconjurător, dincolo de granițele siturilor individuale Natura 2000.
Această problemă a fragmentării peisajelor, de o importanță din ce în ce mai mare, a dus la stabilirea unei cooperări internaționale interdisciplinare în cadrul proiectului interregional finanțat de UE TRANSGREEN. Condusă de Agenția de Conservare a Naturii din Cehia, inițiativa care funcționează într-o rețea implică 16 parteneri din șase state (Cehia, România, Austria, Ungaria, Slovacia și membrul care nu este în UE, Ucraina). Împreună, ei reprezintă o largă intersectare de sectoare (conservarea naturii, transportul și planificarea spațială) și instituții (autorități publice, instituții științifice, ONG-uri, afaceri private și organizații internaționale) la toate nivelurile (locale, regional, național și transnațional).
Această cooperare interdisciplinară, distribuită pe o mare arie geografică, a funcționat împreună prin interacțiuni transfrontaliere pentru a împărți experiența și bunele practici, și pentru a stimula discuții printre toate sectoarele relevante. Parteneriatul se concentrează în special pe activități care ar duce la o rețea de planificare îmbunătățită și dezvoltarea soluțiilor sigure și prietenoase cu mediul pentru transportul rutier și feroviar. Aceasta include, printre altele: colectarea de date, munca la comun pe teren în trei arii alese pentru a fi pilot (Kysuce–Beskydy (Cehia-Slovacia), Arad-Deva (România), Târgu Mureș-Iași (România)), consolidarea capacităților, întâlniri ale părților interesate și seminarii.
Ca urmare, au fost dezvoltate metodologii comune pentru monitorizarea coliziunilor și animalelor ucise pe șosele, iar trei analize amănunțite și «Cataloage de măsuri» au fost produse pentru trei zone pilot. Rezultatul final este un pachet cuprinzător de materiale – denumite «Ghiduri pentru faună și trafic în Carpați» - care descriu și recomandă planificarea infrastructurii integrate de transport, construirea, managementul și monitorizarea care iau în considerare conservarea biodiversității și minimizează fragmentarea peisajului. Acest ghid va fi promovat pentru ghiduri unificate sau politici în toate țările carpatice implicate în implementarea Convenției Carpaților”, arată descrierea proiectului.
Editor : Alexandru Costea
