Motivarea deciziei de eliberare a lui Adrian Năstase

Magistrații Judecătoriei sectorului 4 au motivat decizia, de acum aproape trei săptămâni, de a admite cerere de eliberare condiționată.

Ei arată că fostul premier a avut un comportament model și o influență pozitivă față de colegii săi deținuți, că s-a implicat în 17 programe educative.

În urma publicării motivării, procurorii pot ataca decizia cu recurs, care ar urma să fie judecat la Tribunalul București.

În 12 februarie, judecătoria Sectorului 4 a admis cerererea de eliberare condiţionată a lui Adrian Năstase, depusă de avocaţii acestuia. Fostul premier a executat opt luni de închisoare din pedeapsa de doi ani la care a fost condamnat în dosarul „Trofeul Calităţii” şi, potrivit legii, are dreptul de a cere să fie liber. El nu va fi eliberat, însă, imediat.

DNA a anunțat atunci că va contesta decizia luată de instanță.

Extras din documentul instanței

„Cu privire la condiţia „disciplinat” , instanţa constată că este îndeplinită în condiţiile în care caracterizarea ataşată procesului-verbal atestă că deţinutul a avut un comportament conform întru totul cu exigenţele şi rigorile pe care le presupune mediul carceral, nefiind sancţionat niciodată.

De asemenea, instanţa reţine că este îndeplinită şi condiţia dovezilor temeinice de îndreptare, concluzie ce rezultă din aceeaşi caracterizare care relevă participarea constantă a condamnatului la nu mai puţin de 17 programe educaţionale pe parcursul cărora s-a implicat în acţiuni de instruire şi influenţare pozitivă a celorlalte persoane private de libertate, fapt ce a condus la acordarea a 3 recompense constând în suplimentări ale drepturilor. (la 23.10.2012, 22.11.2012 şi 201.12.2012). Mai este de observat că deţinutul, ulterior analizei din 04.01.2013 care a precedat prezenta propunere, a continuat în aceeaşi manieră, la data de 24.01.2013 fiind din nou recompensat cu suplimentarea drepturilor la pachet şi vizită (a se vedea extrasul din aplicaţia „Prisoners `s Management” şi raportul de recompensare).

Susţinerea procurorului în sensul neîndeplinirii condiţiei dovezilor temeinice de îndreptare, rezultând din faptul că deţinutul a publicat pe internet, prin intermediul unor materiale scrise predate familiei, articole în care critică sistemul judiciar din România, inclusiv aprecieri la adresa magistraţilor care au dispus condamnarea sa, nu poate fi primită deoarece prevederile art. 59 alin. 1 Cp au în vedere exclusiv conduita deţinutului pe perioada încarcerării şi eforturile depuse de acesta pe calea reinserţiei sociale, nu şi atitudinea sa faţă de faptă sau faţă de organele judiciare care l-au urmărit penal şi apoi condamnat. Considerăm că materialele prezentate de procuror, inclusiv cel privind prezenta cauză (postat la 14.01.2013), reprezintă păreri personale ale condamnatului ce se circumscriu dreptului la opinie şi liberă exprimare.

La aprecierea îndeplinirii condiţiei „dovezi temeinice de îndreptare” instanţa, în considerarea aceluiaşi motiv -comportamentul pe durata detenţiei, nu a avut în vedere nici împrejurarea că deţinutul a înţeles să execute voluntar obligaţiile civile şi cheltuielile judiciare stabilite prin hotărârea de condamnare. Această conduită urmează a fi avută în vedere în cadrul instituţiei de drept penal a reabilitării judecătoreşti.

Faţă de cele expuse în cele ce preced, instanţa apreciază că timpul executat din pedeapsă este suficient pentru ca deţinutul să îşi însuşească scopul preventiv și educativ al acesteia, astfel încât pe viitor să nu mai comită și alte fapte infracţionale şi să poată fi redat societaţii.”