UDMR ameninţă cu ieşirea de la guvernare

Conform sursei citate, tensiunile ar fi fost generate de intervenţia MAE în procesul în care UDMR a contestat respingerea de către Comisia Europeană a Iniţiativei Cetăţeneşti Europene (ICE) privind protecţia minorităţilor naţionale - Minority SafePack, iniţiată de Uniune şi susţinută de Uniunea Federală a Naţionalităţilor din Europa (FUEN), al cărei vicepreşedinte este Kelemen Hunor. "Gândul" notează că MAE a susţinut punctul de vedere al Comisiei Europene, poziţionându-se astfel împotriva UDMR. De asemenea, Kelemen Hunor a declarat pentru "Gândul" că nu a existat o consultare în coaliţie pe tema acestui subiect.

Iniţiativa prin care se solicita aprobarea de către Uniunea Europeană a unor reglementări mai clare privind minorităţile pe şase tematici - "Limbile regionale sau minoritare, educaţie, cultură şi diversitate culturală", "Politica de dezvoltare regională", "Participarea şi implicarea societăţii civile", "Egalitate şi anti-discriminare", "Media audio-vizuală şi conţinutul digital" şi "Sprijin pentru comunităţile minorităţilor naţionale" - a fost respinsă de Comisie pe motiv că "în mod evident, este în afara limitelor prerogativelor UE să prezinte o propunere urmărind implementarea Tratatelor printr-un act juridic al Uniunii".

"Decizia a fost una politică", a comentat la vremea respectivă Kelemen Hunor, anunţând contestarea sa la Curtea Europeană de Justiţie. România, prin Ministerul Afacerilor Externe, a formulat o cerere de intervenţie care a şi fost acceptată, termenul limită de depunere a argumentaţiei fiind stabilit pentru finalul lui iunie acest an. Conform sursei citate, MAE a susţinut aceeaşi poziţie cu Comisia Europeană.

Potrivit sursei citate, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, ar fi avut o discuţie cu premierul Victor Ponta, în care i-ar fi cerut acestuia retragerea intervenţiei transmise de MAE. Şeful guvernului ar fi vorbit cu ministrul de Externe, Titus Corlăţean, care i-ar fi spus că un pas înapoi echivalează cu demisia sa.

În aceste condiţii, UDMR ar lua în calcul ieşirea de la guvernare, însă o decizie finală ar urma să fie luată după o ultimă discuţie pe care Kelemen Hunor şi Victor Ponta ar trebui să o aibă săptămâna viitoare.

Reacţia lui Titus Corlăţean

Poziţia exprimată de România prin intermediul MAE referitoare la procedurile juridice în curs la Tribunalul UE privind Iniţiativele cetăţenesti "Minority SafePack" reprezintă "o poziţie consecventă a statului", "o chestiune de stat" şi nu "un orgoliu de ordin personal", afirmă ministrul de Externe.

Titus Corlăţean adaugă că, din această perspectivă, apreciază că "exprimarea poziţiei statului român nu poate fi supusă nici negocierii, şi nici compromisului politic".

MAE a transmis, sâmbătă, o serie de precizări ale ministrului Titus Corlăţean cu privire la poziţia României referitoare la procedurile juridice în curs la Tribunalul Uniunii Europene pe marginea Iniţiativelor cetăţenesti "Minority SafePack".