Parchetul General a clasat în urmă cu doi ani un dosar penal cu privire la afirmaţiile făcute de Călin Georgescu despre liderul legionar Corneliu Zelea Codreanu şi despre Ion Antonescu, pe motiv că fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege, procurorii invocând legislaţia care "nu este adaptată la realităţile faptice".
Parchetul susţine că legislaţia în vigoare "limitează semnificativ sfera persoanelor a căror apologie în discursul public poate întruni elementele constitutive ale unei infracţiuni" şi nu poate fi trasă la răspundere penală o persoană care face simple referinţe generale la personaje istorice, care nu au fost condamnate de o instanţă din România pentru genocid şi crime de război.
"Dispoziţiile legale care sancţionează săvârşirea infracţiunilor motivate de ură sunt insuficient adaptate la realităţile faptice, fiind de strictă interpretare şi limitează situaţiile pentru care poate interveni tragerea la răspundere penală", afirmă Parchetul, într-o precizare privind investigarea infracţiunilor motivate de ură, postată pe site-ul Ministerului Public.
În urma unei solicitări făcute de Agerpres, Parchetul a transmis motivele pentru care a clasat, în iunie 2022, dosarul care îl viza pe Călin Georgescu, candidatul clasat pe primul loc în turul I al alegerilor prezidenţiale.
"În data de 4 februarie 2022, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) s-a sesizat din oficiu cu privire la afirmaţiile făcute în cadrul unei emisiuni televizate în data de 31 ianuarie 2022 de către preşedintele de onoare al unui partid politic, actualmente candidat la funcţia de preşedinte al României. În cauză s-a apreciat că sunt incidente prevederile OUG nr. 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor, simbolurilor şi faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război. În data de 2 iunie 2022, procurorul de caz a dispus clasarea cauzei în baza art. 16 alin. 1 lit. b) din Codul de procedură penală (fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege)", susţine Parchetul.
Separat, Parchetul a oferit pe pagina de internet a instituţiei explicaţii despre modul în care sunt efectuate anchetele în aceste cazuri.
"Dispoziţiile legale care sancţionează săvârşirea infracţiunilor motivate de ură sunt insuficient adaptate la realităţile faptice, fiind de strictă interpretare şi limitează situaţiile pentru care poate interveni tragerea la răspundere penală. Cu titlu de exemplu, teza I a art. 5 din OUG nr. 31/2002 incriminează fapta persoanei de a promova, în public, cultul persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război. Din această perspectivă, infracţiunea menţionată are ca premisă existenţa unei hotărâri de condamnare prin care s-a stabilit anterior vinovăţia persoanelor al căror cult este în prezent promovat. Astfel, art. 2 lit. c) din acelaşi act normativ reglementează că prin persoană vinovată de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război se înţelege orice persoană condamnată definitiv de către o instanţă judecătorească română ori străină sau prin orice hotărâre recunoscută în România, potrivit legii, pentru una sau mai multe infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război. Or, aceste condiţii prevăzute de norma de incriminare limitează semnificativ sfera persoanelor a căror apologie în discursul public poate întruni elementele constitutive ale unei infracţiuni, de cele mai multe ori simplele referinţe generale la personaje istorice care nu au suferit astfel de condamnări penale neîntrunind condiţiile prevăzute de textul incriminator", explică Parchetul, în precizarea postată pe site.
În 2022, când a fost numit preşedinte de onoare al Alianţei pentru Unirea Românilor (AUR), Călin Georgescu afirma, la un post de televiziune, că liderul legionar Corneliu Zelea Codreanu şi Ion Antonescu au făcut "şi fapte bune", subliniind că nu poate să aibă păreri "faţă de martiri".
"Toţi au făcut şi fapte bune şi altele mai puţin bune, dar în general un lider autentic este cel care spune adevărul şi, dacă nu spui adevărul, nu ai cum să fii lider. (...) Au fost şi fapte bune şi fapte pe care nu le pot comenta, dar istoricii trebuie să demonstreze acest lucru. Faţă de martiri nu pot să am păreri, dar sunt din istoria noastră şi rămân în istoria noastră", a spus Călin Georgescu, la Antena 3, întrebat dacă nu se teme să fie izolat când îi numeşte eroi pe Corneliu Zelea Codreanu şi Ion Antonescu.
Editor : A.P.
