Titus Corlățean, prima reacție după ce Ucraina l-a acuzat de dezinformare: O ambasadă de la București a menționat „critici nefondate"
Senatorul PSD, Titus Corlățean, a venit cu o reacție publică pe pagina sa de Facebook, marți, după ce Ambasada Ucrainei l-a acuzat de dezinformare. Oficialul punctează, fără să numească despre ce ambasadă este vorba, că Ucraina „discriminează” minoritățile, inclusiv pe cea română, sub umbra războiului. Fostul ministru spune că subiectul minorităților va fi cu siguranță discutat când Parlamentul de la București va trebui să ratifice aderarea Kievului la Uniunea Europeană.
Redăm mai jos, integral, reacția lui Titus Corlățean.
Voi face mai rapid câteva comentarii legate de subiectul de preocupare privind prezervarea identitatii nationale a etnicilor români din Ucraina, pe care l-am ridicat saptamana trecuta la Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei de la Strasbourg, preocupare care mi-a fost transmisa direct de etnici romani si asociatii ale lor din statul vecin. Inteleg ca o ambasada de la Bucuresti a mentionat "critici nefondate" pe care le-am lansat in spatiul pubilc legat de acest subiect.
Un comentariu mai general, mai intai. Procesul de retrictionare a educatiei în limba maternă pentru minoritatile nationale din Ucraina este o realitate si nu a inceput de ieri, de azi. El insa s-a accentuat in contextul agresiunii comise de Rusia impotriva Ucrainei, cand autoritatile de la Kiev au lăsat impresia că celelalte minoritati nationale au ajuns cumva prizoniere conflictului ruso-ucrainean.
In 2017 a fost adoptata la Kiev o lege a educatiei care in mod vadit a lovit cu putere in sistemul educational in limba materna pentru minoritatile nationale, incepand cu etnicii romani. Aceasta lege a generat reactii si critici bilaterale si europene. Comisia de monitorizare a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei s-a sesizat, plenul APCE a avut o dezbatere de urgenta (pe care eu am propus-o) cu raport si rezolutie adoptate prin vot, prin care a fost sesizata Comisia de la Venetia. Aceasta a adoptat un raport cu recomandari adresate Guvernului de la Kiev, a caror implementare, in opiniile multora, a fost doar parțială.
Acesta este pe scurt, simplificat, contextul, care include si multiplele demersuri in bilaterale ale României pe multiple dimensiuni (Guvern, Presedintie, Parlament, Ministrerul de Externe, Ministerul Educatiei etc).
La 15 octombrie 2025, in acest context, Consiliul Regional Cernauti a adoptat o Decizie (Hotarare) prin care s-a stabilit organigrama liceelor academice in regiune, pentru viitor, care include si 4 licee cu limba română de predare (din cele 32 existente in prezent) si 9 licee mixte, in fapt licee ucrainene care au si clase de predare romanesti. Adica perspectivele educatiei in limba română si "inghitirii" lor in liceele ucrainene, pentru acestea 9 din urmă, sunt clare.
Tot in acea decizie, pe care o voi publica ulterior, s-a fixat data de 1 februarie 2026 pentru alte eventuale propuneri din partea consiliilor locale din regiune, DACA SE INTRUNESC CRITERIILE LEGALE. Trebuie inteles ca aceste criterii legale, stabilite prin noua lege (criticata in bilateral si european) din 2017 si prin legea privind invatamantul mediu general din 2021, s-au inăsprit si sunt dificil de realizat. Pe scurt, este vorba acum de minimum 50 de elevi in cel putin 2 clase paralele de profiluri educationale diferite, iar in perspectiva, printr-un proiect de lege din Rada de la Kiev, se propune ridicarea numarului la minimum 100 de elevi in 4 clase paralele, deci criterii si mai constrangatoare. In practica, consiliile locale/ directorii de scoli au fost descurajate/ descurajati sa mai faca demersuri inainte de 1 februarie 2026 pentru (re)inscrierea de licee academice, cu atat mai mult cu cat realitatea situatiei etnicilor romani si criteriile legale greu de indeplinit puneau o presiune suplimentara.
CONSECINȚA LOGICĂ din cele de mai sus este ca epuizarea termenului de 1 februarie a.c. indica faptul ca din 2027 din cele 32 de licee academice romanesti din regiunea Cernauti vor ramane 4.
Asta e motivul pentru care asociatiile etnicilor romani din Ucraina au solicitat repetat amanarea termenului si reconsiderarea deciziei de catre autoritatile ucrainene in ceea ce priveste liceele romanesti si crearea unor conditii mai favorabile pentru minoritatile nationale. Asa cum am facut si noi in Romania de-a lungul anilor, inclusiv pentru etnicii ucraineni. Acolo unde in prezent ai 15-20 de elevi intr-o clasa, acestia nu se pot multiplica in 25 per clasa, potrivit criteriilor legale si nici in 50, conform noii legi aflate in dezbatere in Rada. Nu mai mentionez aici situatiile similare din regiunea Odesa si nici distantele pe care copii ar trebui sa le parcurga pentru a ajunge la scoala, peste 30 km (criteriul legal), nu o data 35-36 km...
Tema e capitală pentru identitatea romanească, pentru ca ipoteza "clase romanesti in licee majoritar ucrainene" nu are perspective de supravietuire...Criterii similare, ce pot fi aplicate, cu cele din zonele montane, spun etnicii romani, ar fi o facilitate binevenita. Daca exista buna-credinta la Kiev.
Lucrurile de mai sus nu pot fi explicate in detaliu in 30 de secunde sau 3 minute, cat dureaza interventiile in plen la Strasbourg, dar ele sunt cunoscute de catre factorii decidenti. Iar asteptarea mea este nu doar ca autoritatile romane sa fie mai incisive in discutiile cu omologii de la Kiev, dar ca Ucraina sa trateze cu reciprocitate demersurile unui stat partener, care a sustinut-o neconditionat in momente critice. Statul se numeste Romania.
In plus, am considerat corect sa spun oficialilor ucrainieni DE O MANIERĂ PREDICTIBILA ceea ce gandesc în prezent cei mai multi in societatea romaneasca si in Parlamentul de la Bucuresti. Pentru ca indeplinirea criteriilor politice de aderare la UE va fi subiectul analizei, la un moment dat si respectiv al unei decizii a Parlamentelor nationale din UE, atunci cand se va discuta ratificarea Protocolului de aderare la Uniune. Iar configuratia politica a Parlamentului de la Bucuresti a devenit si, posibil, va deveni si mai complicata in viitor. Si asta o spune un european convins, cineva care, ca ministru de externe, a determinat pozitia ministrilor de externe ai statelor UE la 3 martie 2014, intr-un moment de blocaj, pentru a CONDAMNA Federatia Rusa pentru CRIMA DE AGRESIUNE comisa impotriva Ucrainei. Asa ca nu am inhibitii sa vorbesc pe temele de mai sus.
Cam atat, la acest moment.
PS. Totusi, mai constat ca reactia ambasadei mentionate nu face referire deloc la tema la fel de importanta si delicata a libertatii religioase pentru etnucii romani din Ucraina, pe care si eu am ridicat-o. Ma refer mainales la solicitarea înfiintarii asociatiei religioase ortodoxe romanesti, care sa se desprinda de sub influienta (istorica in toata Ucraina) a Patriarhiei Moscovei, ceea ce e un lucru bun, dar care sa nu fie fortata sa fie incorporata in Biserica ortodoxa nationala a Ucrainei, ci sa isi pastreze identitatea romaneasca. O decizie amanata cam de 1 an si jumatate sub diferite pretexte. E o simpla constatare...”
N.red. Digi24.ro nu a intervenit cu modificări în textul postat de către Titus Corlățean.
Editor : A.R.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News