Ce este și cum funcționează postul intermitent. Specialiștii avertizează: „O formă de înfometare stimulată”

Postul intermitent, cunoscut și sub denumirea de „intermittent fasting”, s-a impus în ultimii ani drept una dintre cele mai influente tendințe în nutriție. Dincolo de impactul asupra controlului greutății, această strategie alimentară este apreciată pentru modul în care susține funcționarea optimă a organismului și contribuie la menținerea sănătății pe termen lung. În intervalele fără aport nutrițional, corpul își reglează activitatea hormonală, își stabilizează nivelul de energie și activează procesele naturale de reparare celulară. Gina Tăujan, psihonutriționist, a explicat pentru Digi24.ro cum poate fi abordată corect perioada de fasting.

Această practică nu este o metodă de „a compensa excese”, ci un instrument metabolic care funcționează doar în contextul unui stil de viață echilibrat.

Ce este postul intermitent

„Postul intermitent este o perioadă de pauză alimentară completă, în care organismul nu primește nutrienți și nu este stimulat metabolic. În forma sa corectă, postul presupune să consumăm doar apă, fără cafea, ceai cu îndulcitori sau alte băuturi care pot activa cortizolul sau insulina.

Este important de știut că, atunci când bem cafea pe stomacul gol, nu mai vorbim despre un post autentic, ci despre o formă de înfometare stimulată.”, a explicat Gina Tăujan, psihonutriționist.

Care sunt principalele tipuri de post

„Cel mai popular este modelul 16:8, care presupune 16 ore de post și o fereastră de alimentație de 8 ore. Este considerat cel mai ușor de integrat în rutina zilnică și poate fi adoptat cu succes de majoritatea persoanelor.  Pentru cei care preferă o abordare mai blândă, există varianta 14:10, în care perioada de post este de 14 ore, iar fereastra de consum se întinde pe 10 ore. Acest model este potrivit mai ales pentru persoanele începătoare sau pentru femei, deoarece pot reacționa diferit la perioadele mai lungi de post.

O formă mai intensă de „fasting” este postul de 24 de ore, care presupune o zi normală de alimentație, urmată de o zi în care se consumă doar apă. Acest tip de post este recomandat doar persoanelor care pot suporta (au experință), deoarece poate fi mai greu de gestionat.

O variantă și mai solicitantă pentru organism este postul alternativ, care presupune alternarea unei zile cu alimentație normală cu una fără aport alimentar. Considerat un model destul de agresiv, acest post nu este recomandat multor persoane și ar trebui urmat doar de cei care tolerează bine perioadele prelungite fără hrană”, a mai explicat sursa Digi24.ro.

Cum te pregătești pentru o perioadă de „fasting”

„În primele 24-48 de ore este recomandat să stabilizăm mesele, astfel încât organismul să se adapteze treptat. De asemenea, o hidratare corespunzătoare este esențială pentru a susține perioada de post. În cazul consumatorilor de cafea, este indicat să se reducă treptat cantitatea pentru a preveni efecte neplăcute, cum ar fi durerile de cap sau stările de oboseală. Totodată, este important să alegem o fereastră de post realistă: începătorii tolerează cel mai bine modele precum 12:12 sau 14:10, înainte de a trece la intervale mai lungi, cum ar fi 16:8.

Organismul nu este afectat atunci când micul dejun sau cina nu sunt consumate la ore fixe. Dezechilibrele apar doar dacă aceste pauze sunt înlocuite cu stimulente precum cafeaua pe stomacul gol. În schimb, o pauză alimentară pură, doar cu apă, este bine tolerată și sprijină procesele fiziologice naturale.”, a adăugat specialistul în nutriție

Care sunt principalele beneficii ale postului intermitent

„Postul intermitent poate aduce numeroase beneficii atunci când este urmat corect și sub îndrumarea unui specialist, contribuind la menținerea sănătății pe termen lung. Printre principalele avantaje se numără:

• Reglarea glicemiei și scăderea insulinei;
• Îmbunătățirea sensibilității la insulină;
• Reducerea inflamației;
• Reglarea hormonilor foamei;
• Scăderea comportamentelor alimentare impulsive;
• Claritate mentală mai bună;
• Posibilă pierdere în greutate, în funcție de contextul alimentar general.

Postul intermitent trebuie adaptat în funcție de vârstă și sex

Bărbații tolerează, în general, mai ușor perioadele mai lungi de post, în timp ce organismul femeilor poate fi mai sensibil la stresul metabolic. Pentru persoanele de sex feminin sunt recomandate ferestre precum 12:12, 14:10 sau, în unele cazuri - în funcție de particularitățile fiecărui organism - poate fi potrivit și intervalul 16:8.”

Adolescenții, femeile însărcinate sau care alăptează, precum și persoanele în vârstă diagnosticate cu afecțiuni cronice ar trebui să evite postul intermitent sau să îl urmeze doar sub supraveghere medicală.”, a mai precizat sursa Digi24.ro

Cât durează o perioadă de post

Potrivit specialistului în nutriție: „Nu există o durată universală recomandată pentru postul intermitent. Intervalele moderate, precum 14:10 sau 16:8, pot fi menținute pe termen lung, atâta timp cât persoana se simte bine și are o alimentație corespunzătoare în fereastra de consum. Posturile mai lungi, de 20/ 24 de ore, sunt folosite mai rar și doar în situații specifice, deoarece sunt mai dificile de susținut.

Adaptarea la perioada de post trebuie să țină cont de mai mulți factori individuali: nivelul de stres, calitatea somnului, gradul de activitate fizică și, în cazul femeilor, faza ciclului menstrual - care poate influența toleranța organismului la intervalele prelungite fără hrană.”

Riscurile si contraindicatiile postului intermitent

În lipsa unei planificări corecte, postul intermitent poate prezenta următoarele riscuri:

• Creșterea cortizolului, mai ales în combinație cu cafea pe stomacul gol;
• Dereglări ale ciclului menstrual;
• Episoade de mâncare compulsivă;
• Amețeli și scăderi de energie;
• Tulburări ale somnului;
• Dezechilibre nutriționale dacă fereastra de alimentație este prea scurtă.

Pe lângă acestea, în cazuri mai rare sau la persoanele sensibile, pot apărea:

• Oboseală accentuată și iritabilitate;
• Dificultăți de concentrare și anxietate;
• Disconfort gastric sau arsuri retrosternale;
• Hipoglicemie sau deshidratare, cu posibile efecte severe.

Când poate deveni periculos postul intermitent pentru organism

„Postul intermitent nu este recomandat persoanelor diagnosticate cu diabet tratat cu insulină, celor care urmează, la indicația medicului, tratamente care scad glicemia, persoanelor diagnosticate cu tulburări alimentare, celor cu greutate foarte scăzută sau persoanelor diagnosticate cu afecțiuni gastrice severe. În aceste situații, orice modificare a aportului alimentar trebuie realizată exclusiv sub supraveghere medicală.

Succesul postului nu se măsoară numai prin orele în care ne abținem de la mâncare, ci și prin calitatea alimentației în timpul meselor.

După această pauză, organismul devine mai receptiv și eficient în absorbția nutrienților, iar alegerile alimentare au un impact mai puternic. De aceea, mesele ar trebui să fie bazate pe legume, fructe, cereale integrale, leguminoase, nuci și semințe, evitând pe cât posibil produsele procesate, fast-food-ul, dulciurile concentrate și sucurile. De asemenea, este recomandat ca porțiile să fie moderate și consumate încet, pentru a facilita digestia și a asigura o senzație reală de sațietate.”, conchide sursa Digi24.ro

• Etichete:
• alimentatie
• post
• fasting
• post intermitent

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei