Factori care favorizează formarea mucegaiului în locuințe. Cele mai simple metode de prevenire, recomandate de specialiști

Tot mai multe persoane se confruntă cu mucegaiul în locuințe, o problemă care depășește aspectul estetic și poate provoca disconfort și complicații pentru locatari. Petele negre, verzui sau albe de pe pereți, tavane sau din colțuri semnalează un mediu umed, cu efecte potențial nocive, în special pentru copii, vârstnici și persoane cu afecțiuni respiratorii. Medicul pneumolog Andreea Mihaela Popa a explicat pentru Digi24.ro care sunt zonele cele mai expuse formării mucegaiului și când acesta poate reprezenta un risc real pentru sănătate.

Sporii de mucegai sunt extrem de rezistenți și se pot fixa cu ușurință pe suprafețe poroase, precum gips-carton, lemn sau textile, ceea ce face prevenția esențială.

Ce este mucegaiul

„Mucegaiul este o ciupercă microscopică care se dezvoltă în colonii vizibile sub formă de pete verzi, negre, albe sau albăstrui. Face parte dintr-o familie numeroasă de ciuperci, iar sporii săi se regăsesc permanent în aerul înconjurător. Aceștia devin însă problematici atunci când întâlnesc condițiile potrivite pentru înmulțire, adică o umiditate ridicată, între 60 și 70%, și temperaturi cuprinse între 18 și 30°C, exact mediul în care ne desfășurăm activitățile zilnice.”, a explicat Andreea Mihaela Popa, medic pneumolog

Tipuri de mucegai

Mucegaiul apare sub diverse forme și culori, fiecare cu caracteristici proprii și cu un potențial diferit de a afecta sănătatea. Cele mai frecvente tipuri includ:

• Mucegai alb - de culoare alb-gri, apare sub formă de strat dens pe pereți, lemn sau materiale textile. De obicei nu este toxic, dar poate provoca alergii sau iritații ușoare;
• Aspergillus - de culoare verde-gălui, întâlnit frecvent în natură și pe alimente precum pâinea sau cartofii. Unele specii pot fi toxice și pot provoca probleme respiratorii, în special la persoanele sensibile;
• Cladosporium - de culoare verde închis, se dezvoltă pe textile, lemn sau pereți. Este un alergen frecvent și poate agrava simptomele astmului sau ale rinitei alergice;
• Penicillium - verde/ verde-albăstrui sau albastru, se dezvoltă pe fructe, legume, pereți, tapet sau în colțuri umede din locuință. Unele specii pot produce micotoxine.
• Alternaria – maro închis, apare pe plante și în locuințe, pe pereți sau ferestre reci și umede. Poate agrava alergiile și astmul unei persoane deja diagnosticate;
• Stachybotrys (mucegaiul negru) – negru-verzui, se dezvoltă pe lemn sau gips-carton umed. Poate fi toxic și provoacă iritații respiratorii, ale pielii și ale ochilor.

Ce simptome pot apărea în urma expunerii într-un un spațiu cu mucegai

„Mucegaiul poate provoca o serie de reacții neplăcute, în special la copii, vârstnici și la persoanele diagnosticate cu astm sau alergii cunoscute. Printre cele mai frecvente simptome se numără secrețiile nazale persistente, tusea seacă, strănuturile repetate, senzația de iritație în gât, presiunea în piept, precum și respirația șuierătoare și dificultățile respiratorii.

De asemenea, pot apărea ochi roșii și iritați, însoțiți de lăcrimare și senzație de arsură, iar pielea poate manifesta eczeme și iritații. Persoanele afectate pot resimți, de asemenea, oboseală accentuată și dureri de cap. Simptomele se intensifică în spațiile cu mucegai și se ameliorează în aer liber”, a adăugat sursa Digi24.ro

Cum deosebim simptomele cauzate de mucegai de cele ale unei răceli obișnuite

„Simptomele provocate de expunerea la mucegai au, în general, caracter persistent sau recurent. Ele nu răspund la tratamentele obișnuite pentru răceală și reapar constant cât timp cât mucegaiul rămâne prezent în locuință. De regulă, aceste simptome se agravează în camerele cu concentrații mai mari de spori și se ameliorează atunci când persoana părăsește mediul afectat.

În schimb, simptomele clasice ale unei răceli apar brusc și se ameliorează, de obicei, în 5-10 zile cu tratament. Printre acestea se numără febra, durerile musculare, disconfort la înghițire și tusea productivă, cu expectorație (o tuse care produce secreții, mucus). Aceste manifestări sunt, de regulă, de scurtă durată și diferă de simptomele provocate de expunerea la mucegai.”, a mai precizat specialistul în pneumologie

Zonele în care mucegaiul se dezvoltă cel mai frecvent

„Mucegaiul apare cel mai frecvent în locurile cu aer stagnat și umiditate ridicată, precum băile (colțuri, rosturi sau tavan), bucătăriile (în spatele mobilierului sau sub chiuvetă), dormitoarele (în spatele dulapurilor lipite de pereți) și în jurul ferestrelor, unde condensul se acumulează constant.

Un semn al prezenței sale este mirosul caracteristic de umezeală, asemănător cu pământul reavăn. Cei care petrec mult timp într-o locuință afectată se pot obișnui cu mirosul, dar dacă, după ce au stat în aer liber, îl resimt și nu-i pot identifica sursa, atunci este recomandat să se inspecteze atent toate zonele casei. Chiar și nevăzut, mucegaiul reprezintă un pericol pentru sănătate..”, a mai explicat specialistul în pneumologie

Factori care favorizează dezvoltarea mucegaiului în locuințe

• Umiditatea excesivă în aer - peste 60%, nivelul optim pentru apariția sporilor;
• Ventilația deficitară - aerul care nu circulă favorizează acumularea umezelii în colțuri, rosturi și spații închise;
• Infiltrațiile prin pereți sau instalații - unde apa pătrunde în locuință, menținând suprafețele umede și propice pentru mucegai;
• Condensul pe ferestre sau ziduri reci - puncte frecvente unde apar petele de mucegai;
• Mobilierul lipit de pereții exteriori - creează spații reci și neventilate;
• Uscarea hainelor în interior fără aerisire suficientă - menține nivelul ridicat de umezeală în interior;
• Suprafețele poroase - gips-carton, lemn sau textile, care rețin umezeala și permit mucegaiului să se fixeze și să se dezvolte;
• Lipsa luminii și temperaturile moderate - zonele întunecate și temperaturile între 20-25°C sunt ideale pentru proliferarea sporilor.

Afecțiuni cauzate de expunerea la mucegai

Pe lângă efectele alergice, mucegaiul poate provoca sau agrava mai multe afecțiuni deja existente, mai ales în cazul expunerii prelungite. Printre acestea se numără:

• Agravarea sau apariția astmului (boală cronică a căilor respiratorii caracterizată prin dificultăți de respirație și tuse);
• Sinuzite repetate, inclusiv forme fungice (inflamația sinusurilor, uneori cauzată de ciuperci);
• Rinite alergice persistente (inflamația mucoasei nazale provocată de alergeni);
• Tuse cronică sau probleme respiratorii recurente;
• Tulburări de concentrare și dificultăți cognitive;
• Dureri musculare și articulare;
• Iritații oculare severe și probleme de vedere;
• Disconfort gastrointestinal (grețuri, dureri abdominale, tulburări digestive);
• Stări anxioase sau depresive asociate expunerii cronice.

Dintre afecțiunile provocate sau agravate de mucegai, cele mai periculoase sunt infecțiile fungice severe precum:

• Aspergiloza - infecție pulmonară provocată de ciuperca Aspergillus, periculoasă la persoanele cu imunitate scăzută;
• Candidoza invazivă - infecție sistemică care poate afecta mai multe organe. Apare la pacienți HIV+, pacienți sub terapie biologică sau cu imunitate scăzută din cauze oncologice;

„Pentru orice simptome, dacă persistă pentru o perioadă mai lungă de timp, medicul de familie sau un specialist în alergologie sau pneumologie poate recomanda tratamente adecvate. În funcție de caz, pot fi prescrise antihistaminice pentru reducerea reacțiilor alergice, spray-uri nazale cu corticosteroizi pentru inflamația căilor respiratorii superioare sau tratament inhalator bronhodilatator, util pacienților cu astm.”, potrivit medicului

Cele mai eficiente metode de prevenire a mucegaiului

„Dacă mucegaiul a apărut în locuință și provoacă probleme de sănătate, primul pas este eliminarea lui. Identificarea sursei umidității este esențială, deoarece, în caz contrar, mucegaiul va reapărea. Curățarea se poate face cu soluții speciale anti-mucegai, pe bază de clor, iar în cazul zonelor extinse sau al pereților afectați în profunzime poate fi necesară chiar și refacerea peretelui/tencuielii.

Pentru a preveni apariția mucegaiului în locuințe, este esențial să asigurăm o ventilație adecvată și să menținem umiditatea sub control. Este recomandat aerisirea zilnică a încăperilor timp de 5-15 minute, de preferat dimineața și seara, și menținerea umidității între 40 și 55%. Dacă este necesar, pot fi utilizate aparate de dezumidificare, în special în sezonul rece.

Pentru a reduce riscul apariției mucegaiului este recomandat să nu se usuce hainele în interior și să se mențină o temperatură constantă în locuință, evitând camerele foarte reci și asigurând o încălzire uniformă. Prevenirea condensului este, de asemenea, esențială: mobila nu trebuie lipită de pereții exteriori, ferestrele și pereții reci trebuie izolați corespunzător, iar eventualele urme de apă de pe geamuri trebuie șterse imediat.”, conchide medicul Andreea Mihaela Popa

• Etichete:
• locuinte
• mucegai
• umezeala
• tipuri de mucegai
• solutii pentru mucegai

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei