INS: Peste 23% dintre români nu își permit un trai decent. Cum este distribuită sărăcia în țară
Peste 23% dintre români nu își permit un trai decent, dublu față de țările dezvoltate din Europa de Vest. Mai exact, patru milioane şi jumătate de români trăiesc în sărăcie, iar şansele de a se desprinde din această situaţie sunt infime. O arată cel mai recent raport al Institutului Naţional de Statistică. De pe urma acestui fenomen, cel mai mult au de suferit copiii, bătrânii, dar şi persoanele singure.
Produsele nealimentare au tras în jos comerțul cu amănuntul. Vânzările sunt în scădere cu peste 5% în 2026
INS: Peste 5,2 milioane de români se aflau în risc de sărăcie sau excluziune socială în 2025. Unu din cinci trăia sub pragul sărăciei
România a avut unele dintre cele mai mici prețuri din UE în 2025. Cât a ajuns puterea de cumpărare a românilor
Sărăcia din România îi determină pe mulți dintre tineri să ia în continuare calea străinătății: „Urmează să plec la muncă în Germania”
Topul celor mai atractive orașe pentru locuit din România. Care este cel mai dorit
Salariile românilor scad. Câți bani au pierdut angajații într-o singură lună și care sunt domeniile de top
Românii fug de agitația orașelor: șapte din 10 locuințe sunt construite la sat. Ce spun cei care s-au mutat deja la țară
Val de divorțuri în România: 7 din 10 căsnicii nu rezistă
Bolojan, despre datele INS: Economia se însănătoșește. E imoral ca cei care au dat foc acoperișului să critice pe cel care stinge focul
Adina Nanău, jurnalist Digi24: Înainte de pandemie, statistica a numărat 4,6 milioane de români considerați săraci. În pandemie, numărul lor s-a redus la 4,5 milioane, însă nu datorită faptului că situația materială a unor români s-a îmbunătățit, ci din cauză că populația României a scăzut între 2019 și 2020 cu tot pe-atâția oameni.
Sărăcia este inegal distribuită în țară. Moldova, Oltenia şi Dobrogea sunt regiunile în care cei mai mulţi români se confruntă cu lipsuri. La polul opus se află București-Ilfov, unde rata sărăciei este de aproape 15 ori mai mică.
Sorin Cace, directorul Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii: Avem câteva regiuni în care populația este îmbătrânită. Lucrează preponderent în activități agricole, Sud Muntenia ca exemplu. Avem și fluxurile de migrație care determină plecarea în străinătate a populației active, și atunci vedem și situații de acest gen în care sunt locuri de muncă care nu pot fi ocupate.
Cei mai afectați sunt copiii, dar și tinerii care au între 18 și 24 de ani. Mai exact, 3 din 10 s-au aflat sub pragul sărăciei, mult peste nivelurile înregistrate în rândul adulților.
Sorin Cace, directorul Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii: E o întreagă discuție dacă putem să ne concentrăm pe politici nataliste care să sprijine creșterea copiilor, nu atât prin beneficii monetare, gen creșterea alocațiilor pentru copii, cât și beneficii nonmonetare. Sistemul instituțional de creșe și grădinițe din România este puțin dezvoltat și nu reușim să acoperim cererile.
Aceasta familie din comuna Dănești, județul Gorj, locuiește de doi ani într-un fost dispensar. Soția îngrijește acasă un copil mic, iar soțul muncește acum cu ziua. Banii abia le ajung să supraviețuiască de pe o zi pe alta
Femeie: Când este de muncă, când nu este. Câștigăm insuficient pentru a ne putea întreține zilnic doar atat.
Adrian Negrescu, economist: Oamenilor le este greu să-și găsească locuri de muncă în condițiile în care reprofesionalizarea, găsirea unui loc de muncă cerut pe piața forței de muncă necesită de asemenea bani. Statul, din pacate, a eșuat în tentativa de a oferi cursuri de pregătire în meserii cerute pe piața forței de muncă, cum sunt cele din construcții.
Editor : Liviu Cojan
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News